În cea de a doua jumătate a secolului al XIV -lea, pe măsura consolidării statului medieval Moldova, adică în urma instaurării ordinii statale, sporind gradul de siguranţă al locuitorilor, a crescut tot mai mult şi tendinţa localnicilor aşezaţi îndeosebi în preajma Carpaţilor, de a coborâ spre ocurile mai puţin populate  din zona de şes, angajând,...Citește mai departe

La sfârşit de martie ne amintim de faptul că voinţa de unitate a neamului românesc, dorul de frate, au fost în decursul istoriei tot atât de mari cât unitatea însăşi. Ne aducem aminte de faptul că neamul românesc şi-a scris istoria prea adesea cu sângele vărsat pentru apărarea gliei strămoşeşti, pentru că prea de multe...Citește mai departe

Prima duminică din Postul Mare cunoscută şi sub numele Duminica Ortodoxiei, mai este cunoscută şi sub numele de Duminica Triumfului Dreptei Credinţe, amintind de victoria dreptei credinţe asupra Iconoclasmului, sărbătoare instituită în anul 843, an în care a fost restabilită cinstirea icoanelor în Biserică. Tema apărării dreptei credinţe este pretutindeni prezentă în programele iconografice exterioare...Citește mai departe

Pentru cei care au preocupări de istorie în general, şi nu numai, este cunoscut faptul că domnitorul – voievodul conducea cu ajutorul Sfatului domnesc. Sfatul domnesc era un organism reprezentativ atât în Moldova cât şi în Ţara Românească, un fel de mini-parlament al ţării, compus din reprezentanţii boierimii dar şi ai clerului. În Ţara Moldovei...Citește mai departe

În istoria medievală este bine ştiut că instituţia ecleziastică, respectiv Biserica, a beneficiat de un statut juridic bine determinat, întrucât domnitorii recunoşteau faptul că numai prin voinţa divinităţii au ajuns să cârmuiască ţara, că Din mila lui Dumnezeu sunt în fruntea ţării. În acest sens, ca semn de recunoştinţă, domnitorii înzestrau Mitropolia cu diferite privilegii,...Citește mai departe

În istoria neamului românesc, mitropolitul Anastasie Crimca  dăruit de Dumnezeu cu un simţ deosebit pentru frumosul …. credinţei noastre ortodoxe  este cunoscut nu numai ca unul dintre marii ierarhi cărturari ai Moldovei, ctitorul Mănăstirii Dragomirna, ci şi ca fondatorul primei bolniţe din Suceava. Cercetările istorice din ultimele decenii au arătat pe lângă activitatea literară şi...Citește mai departe

Între domnitorii care pentru scurtă durată de timp au ocupat tronul Ţării Moldovei, şi a căror domnie a fost de scurtă durată şi colbul uitării s-a aşezat peste a lor domnie a fost şi Alexandru Cornea cel despre care cronicarul Macarie scria Abia şi-a uns gura cu mierea stăpânirii şi a pierit înainte de vreme...Citește mai departe

Ctitor  de ţară  şi  dătător  de legi şi datini  – pentru a folosi cuvintele pline  de miez, incluzând în ele realităţi ce nu pot fi mai bine simbolizate, ale marilor noştri înaintaşi Nicolae  Iorga şi Mihai Eminescu – Petru I Muşatinul, fiul Margaretei Muşata, face parte din rândul acelor  personalităţi în a căror lucrare neobosită...Citește mai departe