În a doua zi de Paști, 25 aprilie 2022, când anul acesta este prăznuit și Sfântul Mare Mucenic Gheorghe – Purtătorul de biruință, Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” – Catedrala Arhiepiscopală și-a cinstit cu aleasă bucurie ocrotitorul, într-un context cu totul inedit. Sărbătoarea a marcat continuarea evenimentelor dedicate Anului Jubileu „Moștenirea mușatină – credință, cultură, istorie”, cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de Suceava”, ctitoria lui Bogdan al III-lea Voievod și a lui Ștefăniță Voievod, a 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Duminica Tuturor Sfinților” – Părhăuți, ctitoria boierului Gavril Trotușan, și a 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – Solca, ctitoria lui Ștefan Tomșa al II-lea Voievod.
Cu această ocazie, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie împreună cu un sobor de preoți și diaconi, pe scena amenajată în curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”. Din sobor au făcut parte slujitori ai așezământului monahal și clerici de la Centrul Eparhial Suceava, între care arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ. Răspunsurile liturgice au fost date de corul mixt al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, dirijat de părintele Ionuț Lucian Tablan Popescu, la momentul chinonicului fiind interpretate cu măiestrie cântări închinate Slăvitului Praznic al Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.
Cuvântul de învățătură a fost rostit de arhid. Vasile M. Demciuc, consilier în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească al Centrului Eparhial Suceava, autor al monografiei sfântului locaș închinat Sfântului Gheorghe, Purtătorul de biruință. Sfinția sa vorbit despre istoria Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, monument cu o valoare spirituală, artistică și culturală deosebită. Alături de datele istorice cu privire la zidirea acestei ctitorii domnești și evoluția ei în timp, a făcut referire și la frescele interioare și exterioare cu care este împodobită. Totodată, au fost împărtășite detalii cu privire la odorul cel mai de preț al mănăstirii, și anume racla în care sunt așezate moaștele Sfântului Ioan cel Nou. Nu în ultimul rând, a fost evocată viața Sfântului pomenit în această zi. „Să luăm aminte la felul în care mucenicul pe care îl prăznuim astăzi și-a petrecut viața în această lume și mai ales la martiriul său. Pentru Hristos și Evanghelia Sa a renunțat la toate dregătoriile înalte pe care le deținea și nu a pregetat să-și dea chiar și viața. Să nu rămânem, așadar, nepăsători față de fericirea veșnică pe care o putem dobândi și noi, plinind cu sfințenie poruncile lui Dumnezeu. Dacă sfinții au renunțat la lume și chiar la propria viață pentru a dobândi această fericire, noi trebuie doar să fim aprinși de râvna dumnezeiască și să mărturisim pe Hristos, fugind de patimile și necurățiile sufletului, lăsându-ne pătrunși de credința în Domnul nostru Iisus Hristos și însuflețiți de biruințele mucenicilor.”
La final, arhim. Serafim Grigoraș i-a mulțumit Înaltpreasfințului Părinte Arhiepiscop Calinic pentru felul în care a înflorit Cetatea Sucevei în ultimul timp și mai ales pentru dragostea și implicarea în promovarea și punerea în valoare a cultului Sfântului Ioan cel Nou.
Înaltpreasfinția Sa a subliniat faptul că toate proiectele inițiate au nevoie o împreună lucrare. „Să ne ajute Dumnezeu ca împreună, nu singuri, să putem face lucruri mari, cu mijloace mici, în condiții grele. Aș vrea să vă spun că cele mai frumoase obiective, ctitorii, au fost realizate nu când țara a fost în pace, nu în condiții de pace; multe dintre ele sunt incluse astăzi în patrimoniul UNESCO. Tuturor (celor care ne sprijină, n.n.), le împărtășim dragostea noastră, rugăciunile noastre și gândurile noastre de bine.”
Ca de fiecare dată de la deschiderea seriei de evenimente „Moștenirea mușatină – credință, cultură, istorie” în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților în Duminica Ortodoxiei, la slujba arhierească nu a lipsit icoana care îi înfățișează pe Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava și pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, pictată special pentru acest moment aniversar în atelierul Mănăstirii Putna.
Amintim că în cursul acestui an vor avea loc mai multe evenimente pentru cinstirea memoriei acelora care, în vremuri uneori mai puțin prielnice, au înălțat monumente cu o valoare culturală inestimabilă, recunoscută pe plan național și internațional.
În continuare se regăsesc câteva repere din programul-cadru bisericesc al acestui An Jubileu:
- Se vor organiza procesiuni cu moaștele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou atât în Municipiul Suceava, cât și în Județul Suceava, la bisericile și mănăstirile ctitorite de domni și boieri din Țara Moldovei;
- În cele cinci protopopiate din eparhie se vor organiza conferințe, întruniri, simpozioane, seminarii și alte manifestări, la care vor fi invitați ierarhi, preoți, profesori, istorici, specialiști în istoria artei etc.;
- În plan cultural și academic vor fi organizate conferințe, simpozioane, expoziții și concursuri tematice, atât de către Biserică, cât și de către instituții publice, cu sprijinul autorităților de stat centrale și locale, sub patronajul Comisiei Naționale Române pentru UNESCO;
- Vor fi publicate mai multe studii, monografii, albume și lucrări științifice, dedicate îndeosebi celor trei importante monumente, sub egida Editurii CRIMCA a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților;
- Vor fi realizate plachete, medalii și insigne care să marcheze acest an comemorativ pentru Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților;
- Ziua hramului fiecărui monument va fi marcată prin săvârșirea Sfintei Liturghii în cadrul căreia vor fi pomeniți ctitorii, binefăcătorii și ostenitorii strămutați la cele veșnice;
- Ziua de 6 noiembrie 2022, când se împlinesc 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, va încheia anul comemorativ prin oficierea Sfintei Liturghii și a Parastasului pentru ctitori.
Scurt istoric
Tradiția atestă faptul că pe locul unde este astăzi biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” a existat o biserică de dimensiuni reduse, care însă nu a supraviețuit timpului.
Zidirea bisericii Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“ a fost începută în anul 1514 de Bogdan al III-lea, fiul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, lucrarea fiind terminată de nepotul acestuia, Ştefăniţă Vodă, în anul 1522. Biserica a fost pictată atât în interior, cât şi în exterior în perioada 1532-1534, sub domnia lui Petru Rareş.
La Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou din Suceava” a funcționat o școală teologică, sprijinită de marii mitropoliți ai vremii.Astfel, în clădirile mănăstirii este atestată o școală clericală, din 1786, și apoi Institutul Teologic, începând cu 1826. Tot aici, de-a lungul timpului, au lucrat caligrafi, gravori în lemn și în metal, miniaturiști sau dascăli de limba română, greacă și slavonă.
În Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, sub un baldachin de piatră, se află racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou, aduse de la fosta Catedrală Mitropolitană a Moldovei, Biserica Mirăuţi, în anul 1589.
Mănăstirea a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei în perioada 1522-1677, iar din anul 1991, pe cel de reședință arhiepiscopală.
În anul 1993, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul mănăstirii pe lista patrimoniului cultural mondial.
