În cronica Sihăstriei Râșcăi, una dintre cele mai tinere mănăstiri din cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a fost însemnat astăzi, 30 august 2024, un nou eveniment cu răsunet peste veacuri, sfințirea Paraclisului cu hramurile „Acoperământul Maicii Domnului” și „Cinstirea Icoanei Maicii Domnului Prodromița”, zugrăvit în interior de către pictorii bisericești Constantin Buraciuc și Adrian Bernat.
A fost astfel prilej de împătrită bucurie pentru obștea și prietenii complexului monahal ce a odrăslit în urmă cu opt ani în Poiana Sfântului Ioan, între coamele molcom vălurite ale Ținutului Fălticenilor. Fiind și ziua de prăznuire liturgică a Sfântului Ioan de la Râșca, episcopul Romanului, ocrotitorul sfântului lăcaș, au fost aduse de la Mănăstirea Kato Xenia din Volos – Grecia două odoare neprețuite, Brâul Maicii Domnului, a cărui punere în raclă este pomenită în data de 31 august, și părticele din cinstitele moaște ale Sfântului Nectarie, iar de la Mănăstirea Ano-Xenia, din același oraș grecesc, au fost aduse părticele din cinstitele moaște ale Sfântului Ierarh Nicolae. Acestea din urmă au fost dăruite Sihăstriei Râșcăi, astfel încât unul dintre cei mai îndrăgiți sfinți va veghea de acum înainte și va revărsa din binefacerile sale peste toți cei care își vor îndrepta pașii spre aceste meleaguri.
Ca o încununare a sărbătorii, slujba de târnosire a paraclisului mănăstirii a fost săvârșită sub protia Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, dimpreună cu alți șapte arhierei ai Bisericii noastre: Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, Preasfințitul Părinte Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Aradului, Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei.
Din sobor au mai făcut parte slujitori ai sfintelor altare de la parohiile și mănăstirile din județ, clerici de la Centrul Eparhial Suceava, protopopi, precum și oaspetele elen, arhim. Kallinikos Georgakopoulos, vicar administrativ al Mitropoliei Dimitriadelor, Grecia.
Potrivit rânduielii ce își are o sorginte vechitestamentară în sfințirea Cortului Legământului, a Chivotului Legii și a Templului lui Solomon, cler și credincioși au cerut în rugăciune lui Dumnezeu să trimită harul Său sfințitor, ca noua zidire să fie casă pământească Celui Ce este nemărginit și locul întâlnirii cu poporul Său. Ierarhii au așezat părticele din cinstite moaște de mucenic în piciorul mesei Sfântului Altar, pecetluindu-l, și au binecuvântat interiorul și exteriorul paraclisului prin stropire cu apă sfințită și prin însemnarea în chipul Sfintei Cruci cu Sfântul și Marele Mir, înveșnicind astfel ofranda tuturor ctitorilor, binefăcătorilor și ostenitorilor.
Înălțătorul moment s-a prelungit apoi în Sfânta Liturghie arhierească, oficiată pe un podium special amenajat în imediata apropiere a lăcașului de cult, răspunsurile liturgice fiind date de Grupul Psaltic „Macarie Ieromonahul”, în prezența câtorva mii de credincioși.
În timpul împărtășirii clericilor, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a vorbit despre cei doi mari ierarhi prăznuiți liturgic astăzi, Varlaam, mitropolitul Moldovei, şi Ioan de la Râşca, episcopul Romanului, care prin faptele virtuoase ale viețuirii lor, dar și prin râvna cu care au chivernisit cele ale Bisericii încredințate lor spre păstorire, și-au agonisit nume veșnic și nepieritor în Împărăția lui Dumnezeu. De asemenea, Episcopul-Vicar al Arhiepiscopiei Aradului a punctat rolul pe care îl au mănăstirile în intensificarea vieții duhovnicești a unui neam, dar și una dintre durerile cu care se confruntă astăzi lăcașurile monahale: „Apreciem lucrarea pe care părintele stareț Mihail o desfășoară aici, spre slava lui Dumnezeu și cinstirea Sfinților Români și a Sfinților Bisericii noastre, o lucrare nu ușoară. Vedem în fața noastră o mănăstire ctitorită în scurt timp, înălțată cu multă dragoste și multă jertfă. Mănăstire care își așteaptă pelerinii și închinătorii ei; însă mănăstirile noastre au nevoie și de călugări și călugărițe. Suntem într-o perioadă de timp în care vocațiile monahale sunt tot mai rare. De aceea, dumneavoastră, cei din lume, cei care vă descoperiți vocația pentru viața monahală, consultați-vă duhovnicul și, dacă este voia lui Dumnezeu și voința și credința dumneavoastră, faceți acest pas către viața monahală. Desigur că mântuirea este posibilă și în familie și în mănăstire. Jertfă multă necesită și viața de mănăstire, de monah, dar și viața de familie.”
Înainte de Apolis, părintele protosinghel David Peniuc, neobositul slujitor și colaborator al părintelui arhimandrit Mihail Balan, atât în timpul stăreției sale la Mănăstirea Râșca, cât și la noua chinovie ridicată în Poiana Sfântului Ioan, a fost hirotesit întru arhimandrit de către Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.
După încheierea Sfintei Liturghii, chiriarhul locului a oferit, la propunerea părintelui stareț Mihail Balan, care este și exarh de zonă, distincții de vrednicie binefăcătorilor și susținătorilor lucrării Bisericii în general, și îndeosebi proiectelor Mănăstirii Sihăstria Râșcăi, ctitori, stareți și starețe, reprezentanți ai autorităților locale și centrale, șefi de instituții, ca semn al prețuirii și recunoștinței pentru meritele deosebite în promovarea și susținerea valorilor creștin-ortodoxe românești. Pr. Constantin Ciprian Blaga, consilier eparhial al Sectorului Cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a dat citire textului Ordinelor „Crucea Bucovinei”, cea mai înaltă distincție a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, pentru „remarcabila activitate în slujirea Bisericii și Comunității”, Mușatinii, pentru „strădania în slujirea semenilor, urmând (astfel) domnilor Moldovei și altor vrednici ctitori de țară și neam”, și „Sfântul Ierarh Ioan de la Râșca și Secu”, pentru urmarea modelului celui care a fost „harnic lucrător în ogorul Domnului după modelul Martei și Mariei”.
În continuare, părintele arhimandrit Mihail Bălan a adus mulțumiri lui Dumnezeu pentru binecuvântata zi, Înaltpreasfințitului Părinte Calinic pentru binecuvântarea și slujirea arhierească, precum și pentru neîntrerupta grijă pe care a arătat-o așezământului monahal, ierarhilor prezenți și întreg soborului slujitor, care s-a alăturat în comuniune liturgică. Gândul de recunoștință s-a îndreptat și către ctitorii, ostenitorii, binefăcătorii și închinătorii mănăstirii. Nu în ultimul rând, părintele stareț a adus mulțumiri autorităților centrale și locale, corului, credincioșilor prezenți și tuturor celor care au contribuit la ridicarea, împodobirea și înzestrarea sfintei mănăstiri cu toate cele necesare săvârșirii sfintelor slujbe, ctitori, constructori, iconari, ostenitori și binefăcători.
Starețul Mănăstirii Sihăstria Râșcăi a ținut să mulțumească în mod deosebit, acordându-le o distincție de vrednicie și o icoană înfățișând-l pe Sfântul Ierarh Ioan de la Râșca și Secu, domnilor Silvia și Dimitrie Coca, fericiții părinți ai celor patru frați distinși la rândul lor astăzi. Prin profesionalismul demonstrat și osteneala lor în profesia aleasă, cea de constructori, frații Coca au transpus în zidire planurile arhitecților, devenind ctitori ai bijuteriei arhitecturale în care se continuă lucrarea duhovnicească a schitului de lemn închinat Sfântului Ioan Blagoslovul (Bogoslovul), atestat din vechime în aceste locuri.
Totodată a anunțat că altarul paraclisului nou sfințit, pus sub ocrotirea Născătoarei de Dumnezeu prin cele două hramuri, va rămâne deschis pentru închinarea credincioșilor până în ziua de marți, 3 septembrie 2024.
Emoționantul eveniment a unit în rugăciune stareți și starețe, monahi și monahii de la mănăstirile învecinate, numeroși credincioși veniți din mai multe zone ale țării, dar și de peste hotare, binefăcători, membri ai familiilor ctitorilor, dar și oficialități centrale și locale, dintre care îi amintim pe primarii localităților Râșca și Bogdănești. Slujba de sfințire a paraclisului plinește suita lucrărilor de mare anvergură, de construcție, de pictură, de înfrumusețare și împodobire, desfășurate în cei opt ani de la înființarea acestui tânăr, dar înfloritor așezământ monahal.
Aduse spre închinare în după amiaza zilei de 28 august 2024, Brâul Maicii Domnului și fragmentul din cinstitele moaște ale Sfântului Ierarh Nectarie vor rămâne în biserica așezată sub ocrotirea duhovnicească a Sfântului Ierarh Ioan de la Râșca și Secu până marți, 3 septembrie 2024, când se vor întoarce în Grecia.
Scurt istoric
Mănăstirea, situată în minunatul loc numit Poiana Sfântului Ioan, este amplasată pe vechea locație a Bisericii „Sfântul Ioan Bogoslovul”.
Potrivit actului de sfințire, „lucrările au început în vremea păstoririi vrednicului de pomenire Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în vara anului 2015, sub stăreția și strădania arhim. Mihail Balan, care a condus și supravegheat lucrările, împreună cu osteneala călugărilor și a credincioșilor închinători și binefăcători, în locul în care, potrivit tradiției, a existat un schit de lemn până în perioada Primului Război Mondial, cunoscut ca fiind Schitul Sfântului Ioan Blagoslovul”.
„Înălțarea din temelie a noului așezământ monahal a început la 26 august 2016. Arhitectura bisericii este specifică zonei, fiind proiectată de vrednicul de pomenire arhitect Gheorghe Bratiloveanu. La intrare în incinta mănăstirii a fost ridicată o frumoasă clopotniță împodobită cu pictură, amintind de arhitectura moldovenească a epocii Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Biserica este zugrăvită în interior și exterior de către cunoscuții și apreciații zugravi bisericești Vasile și Ramona Isar, iar lucrările s-au desăvârșit sub coordonarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.”
Hramul sfântului lăcaș este sărbătorit în fiecare an la 30 august, ziua de cinstire a Sfântului Ierarh Ioan de la Râșca și Secu, Episcopul Romanului, cel ce adeseori, devenind schimnic și căutând isihia, obișnuia să își plece genunchii și să se cufunde în rugăciune în această poiană, ascunsă în adâncimile pădurii.
Daniela Livadaru
Irina Ursachi
fotografie de copertă: Sebastian Andrei Lazăr
