Ziua de 24 noiembrie 2024, ultima duminică a toamnei lungi și frumoase care, smerită, s-a retras pentru a face loc iernii, a fost un moment de înaltă trăire duhovnicească pentru credincioșii din Parohia „Sfânta Ecaterina”, localitatea Sfântu-Ilie, comuna Șcheia, Protopopiatul Suceava II. În ajunul prăznuirii uneia dintre cele mai iubite sfinte ale creștinătății, Ecaterina, tânăra înțelepțită de Dumnezeu, comunitatea vechii așezări din Țara Moldovei a primit binecuvântarea arhierească a Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, fiind sporită astfel bucuria zilelor prilejuite de hramul bisericii.
Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în biserica parohială, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte clerici de la Centrul Eparhial Suceava, între care părintele arhimandrit Nectarie Clinci, stareț al Mănăstirii Sihăstria Putnei și exarh de zonă, părintele Ionel Doru Budeanu, protoiereu al Protopopiatului Suceava I, și părintele Ionel Constantin Maloș, protoiereu al Protopopiatului Rădăuți.
Corul de copii al parohiei, coordonat de arhidiacon Alexandru Pomohaci și arhidiacon Marian Ungureanu, a psalmodiat răspunsurile liturgice la ecteniile și rugăciunile înălțate de soborul slujitor, înfrumusețând slujba prin dragostea și entuziasmul cântării.
În cuvântul de învățătură rostit după citirea fragmentului din Sfânta Evanghelie după Luca, rânduit pentru Duminica a XXX-a după Pogorârea Sfântului Duh, părintele episcop a subliniat faptul că împlinirea poruncilor ne poate apropia de Dumnezeu, însă nu ne poate garanta desăvârșirea, care presupune să te lepezi întru totul de sine și să Îi urmezi Mântuitorului Hristos. Preasfinția Sa a adus în atenție și importanța săvârșirii binelui, care este mai mult decât nesăvârșirea răului, întrucât ferirea de rău poate fi motivată de perspectiva pedepsei. Năzuința spre desăvârșire nu izvorăște numai din preocuparea de a nu Îl întrista pe Cel Ce S-a jertfit pentru noi, ci, mai ales, din dragostea curată și dorința de a fi împreună întru veșnicie cu Cel Ce ne-a iubit cel dintâi, Dumnezeu, Ziditorul nostru, căci omul este chemat ființial spre bunătate: „Noi suntem chemați la bunătate. Și, fraților și surorilor, Sfântul Apostol Pavel merge mai departe. În aceeași paradigmă a înțelegerii spune că nu e suficient să nu faci răul și că trebuie să faci și binele. Și merge mai departe și spune în aceeași Epistolă către Romani, în capitolul 12, versetul 9: Urâţi răul, alipiţi-vă de bine. Iar în versetele următoare spune: Nu răsplătiţi nimănui răul cu rău. Purtaţi grijă de cele bune înaintea tuturor oamenilor. (v. 17) și Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul cu binele. (v. 21)”
La Liturghia arhierească au participat numeroși credincioși, aceștia reprezentând o prezență constantă în duminici și sărbători la slujbele săvârșite, o mărturisire vie a credinței strămoșești. Între cei prezenți s-au numărat și reprezentanți ai autorităților locale, dintre care îl amintim pe domnul Cristinel Burac, primarul Comunei Șcheia.
Pentru mângâierea credincioșilor, dar și pentru a marca cei zece ani de la sfințirea locașului de cult așezat sub ocrotirea Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, în seara zilei de 22 noiembrie a fost adusă, pentru prima dată în Bucovina, racla cu cinstitele moaște ale Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. Ilustrul domn, care din 1720, după mai bine de șase ani de la moartea sa mucenicească, și-a găsit odihna în Biserica „Sfântul Gheorghe – Nou” din București, ultima sa ctitorie, a poposit în cetatea Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, cu care a împărtășit aceleași idealuri. Amândoi conducătorii constituie exemple de statornicie în mărturisirea credinței, de patriotism și de promovare a culturii, repere la care suntem invitați să reflectăm mai ales în aceste zile, în preajma sărbătoririi Zilei Bucovinei, 28 noiembrie, și a Marii Uniri, 1 decembrie.
Însemnătatea evenimentului este dublată de evlavia pe care voievodul muntean a arătat-o Sfintei Ecaterina, el numărându-se între ctitorii care au sprijinit cu danii substanțiale și au înzestrat cu daruri (candele, sfeșnice, broderii) mănăstirea ce este închinată marii mucenițe a lui Hristos, pe Muntele Sinai. Între cele dăruite se află și un portret de o valoare artistică inestimabilă, pe care se poate citi inscripția „Constantinus Brankovan, Supremus Valachiae Transalpinae Princeps. Ae (ta) tis 42. A(nn)o D(omi)ni 1696”, o copie a acestui tablou, datând din secolul al XIX-lea, aflându-se în Galeria de Artă veche românească a Muzeului de Artă al României din București.
Înainte de încheierea Sfintei Liturghii a fost sfințită o raclă în care a fost așezat un veșmânt ce a îmbrăcat rămășițele sfinte ale Brâncovenilor, spre aducere aminte a acestor momente înălțătoare din viața comunității ce a împlinit 15 ani de existență.
A urmat oferirea unor distincții de vrednicie din partea întâistătătorului eparhiei, semn al prețuirii și recunoștinței pentru meritele deosebite în promovarea și susținerea valorilor creștin-ortodoxe românești. Ordinul „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava” a fost înmânat de către Părintele Episcop-Vicar părintelui Gheorghe Hrițcan, preot co-slujitor, arhidiaconului Alexandru Pomohaci și arhidiaconului Marian Ungureanu, prieteni ai Bisericii „Sfânta Ecaterina”, precum și domnului Cristinel Burac, epitrop al Consiliului Parohial. Cea mai înaltă distincție a eparhiei, Ordinul „Crucea Bucovinei”, a fost acordată „pentru remarcabila activitate dedicată Bisericii și Comunității” părintelui oaspete, Emil Nedelea Cărămizaru, de la Biserica „Sfântul Gheorghe – Nou” aflată la Kilometrul Zero, în București, și parohului bisericii gazdă, Răzvan Cîmpulungeanu.
La final, părintele paroh i-a mulțumit Bunului Dumnezeu pentru această zi deosebită pentru întreaga comunitate, Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pentru îngăduirea călătoriei Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu pe meleagurile moldave, precum și Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pentru binecuvântare și pentru neîntrerupta purtare de grijă și dragoste față de credincioșii și bisericile eparhiei. Și-a îndreptat apoi gândul de recunoștință către Părinte Episcop-Vicar Damaschin Dorneanul pentru slujirea arhierească, moment în care părintele i-a dăruit Preasfinției Sale o icoană cu chipul ocrotitoarei parohiei, un omofor și un epitrahil și un set de cărți. Aceeași icoană și un epitrahil brodat a oferit și părintelui Emil Nedelea Cărămizaru, dorind astfel să îi mulțumească pentru neprețuita bucurie revărsată în aceste zile în parohia pe care o păstorește, iar părintelui arhimandrit Nectarie Clinci i-a dăruit un epitrahil, rugându-l să îi poarte și de acum înainte în rugăciunile cuvioșiei sale. Mulțumiri a adresat și soborului slujitor, închinătorilor, ostenitorilor și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a evenimentului la ceas de sărbătoare și autorităților locale care au sprijinit mereu inițiativele acestei parohii tinere, dar foarte inimoase. Nu în ultimul rând, a mulțumit enoriașilor ce fac parte din familia Sfintei Ecaterina, precum și tuturor celor prezenți, care prin credința și râvna lor înfrumusețează și dau viață bisericilor de zid.
Preasfinția Sa i-a mulțumit părintelui și comunității parohiale și a transmis gândul de binecuvântare și prețuire din partea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, invitându-i să își îndrepte pașii spre Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, pentru a continua rugăciunea în cadrul slujbei Tainei Sfântului Maslu de obște, săvârșită în după amiaza acestei zile începând cu ora 16.00.
Părintele paroh Răzvan Cîmpulungeanu a anunțat și că în seara acestei zile, începând cu ora 19.00, va începe Slujba de Priveghere întru pomenirea Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina, iar luni, 25 noiembrie, ca o încununare a zilelor hramului, va fi săvârșită Sfânta Liturghie, la care sunt chemați să participe toți cei care voiesc să aducă rugăciunea și cugetarea la împlinirea voii lui Dumnezeu ca prinos de recunoștință pentru cele bune primite de la Părintele Multmilostiv. Va fi de altfel și ultima zi în care poate fi adusă ofrandă de cinstire domnului care și-a înscris numele pe una dintre cele mai luminoase pagini din istoria Țării Românești, racla cu moaștele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu urmând să fie dusă, spre seară, în frumoasa-i ctitorie bucureșteană, ce poartă amprenta deosebitului său simț estetic. Programul complet al slujbelor poate fi accesat pe pagina oficială de Facebook a parohiei, Biserica „Sfânta Ecaterina” – Sfântu Ilie, Suceava.
Scurt istoric
Deși atestat documentar abia la 1 iunie 1613, într-un document semnat de domnul Ștefan Tomșa, satul Sfântu Ilie din comuna Șcheia, județul Suceava, s-a dezvoltat pe vechea moșie a Mănăstirii „Sfântul Ilie”, una din primele biserici ctitorite de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare.
Piatra de temelie a locașului de cult al Parohiei „Sfânta Ecaterina” a fost așezată la data de 29 noiembrie 2009. Lucrările au fost finalizate cinci ani mai târziu, prin osteneala ctitorilor și binefăcătorilor, iar la 23 noiembrie 2014, vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților la acea vreme, a sfințit biserica de lemn în stil maramureșean.
Între odoarele de mare preț ale bisericii se numără racla cu părticele din moaștele Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina, ocrotitoarea tinerilor, dar și a celor care Îl caută cu însetare pe Dumnezeu, primită în 2017, precum și un papucel al Sfântului Gherasim din Kefalonia, cuviosul din secolul al XVI-lea care pentru viața lui sfântă s-a învrednicit de darul vindecării bolnavilor și al izgonirii duhurilor necurate.
File de Sinaxar
Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu a fost domn al Țării Românești vreme de 26 de ani, între anii 1688 și 1714, domnia sa remarcându-se nu doar drept una dintre cele mai îndelungate din istorie, ci și prin anvergura realizărilor pe plan politic, economic, social și cultural, în contextul european agitat al finalului de secol XVII și început de secol XVIII. Format în ilustra familie a Cantacuzinilor, a fost un iubitor de cultură, încurajând dezvoltarea artelor. În acest sens, s-a înconjurat de personalități din ţară și străinătate, de înaltă ținută, dar s-a preocupat și de pregătirea tinerei generaţii a elitei intelectuale în școlile europene.
A lăsat moștenire posterității un stil arhitectural unic, ce a preluat numele său, stilul brâncovenesc, vizibil în numeroase construcții laice și religioase, ce îmbină armonios – în arhitectură, pictură murală și sculptură – tradiţia autohtonă și stilul neobizantin cu ideile novatoare ale renascentismului italian, într-un mod autentic și specific. A apărat Ortodoxia atât în interiorul, cât și în afara granițelor țării, mărturisirea dreptei credințe fiind întărită și prin tipărirea cărților de cult, ctitorirea de biserici ori sprijinirea școlilor românești.
Luat prizonier de otomani în Săptămâna Pătimirilor a anului 1714, împreună cu cei patru fii ai săi și Ianache Văcărescu, ginerele și sfetnicul său de încredere, și închis în Palatul celor Șapte Turnuri (Yedikule) din Istanbul, Constantin Brâncoveanu a murit ca martir la 15 august 1714, nu înainte de a-și vedea sacrificați membrii familiei.
Aruncate în apele Bosforului, trupurile lor au fost recuperate de câțiva pescari și înmormântate inițial în Biserica „Adormirii Maicii Domnului” din insula Halki, pentru ca în 1720 să fie așezate în ascuns de soția sa, doamna Maria, în Biserica „Sfântul Gheorghe – Nou” din București.
Moaștele Brâncovenilor au fost descoperite abia în 1914. În 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât înscrierea lor în rândul sfinților, cu data de pomenire 16 august, proclamarea oficială având loc în zilele de 15-16 august 1992, la București și la Mănăstirea Hurezi-Vâlcea.
Daniela Livadaru
