Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a fost cinstită în chip deosebit astăzi, 26 decembrie 2022, la Mănăstirea Sihăstria Putnei, sărbătoarea închinată Soborului Maicii Domnului fiind prilej de aleasă bucurie și împreună rugăciune. În mijlocul obștii și a credincioșilor s-a aflat Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, la o zi după luminosul praznic al Nașterii Domnului. Ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în biserica mare a mănăstirii, cu hramurile „Izvorul Tămăduirii“ şi „Sfântul Serafim de Sarov“, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte și arhim. Nectarie Clinci, starețul așezământului monahal și exarh de zonă al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și părintele Ionel Constantin Maloș, protoiereu al Protopopiatului Rădăuți.
După citirea textului Sfintei Evanghelii rânduit pentru această zi, referitor la Fuga în Egipt a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat smerenia lui Hristos în Întrupare Lui. Totodată, ierarhul a subliniat faptul că pășind pe calea smereniei vom dobândi virtuțile necesare urcușului nostru duhovnicesc spre Împărăția Cerurilor.
„De ce a ales Dumnezeu să asculte, să se supună, să facă, așa cum au hotărât oamenii? (…) Putea să vină pe pământ ca Dumnezeu al Cerului și al Pământului, ca Făcător a toate. (…) Dumnezeu nu vrea să impresioneze pe cineva, nu vrea să demonstreze ceva și nu vrea să arate cât de puternic este El, cât de mare este El, ce poate să facă El. (…) Dumnezeu cel Necuprins a ales să se nască într-o iesle, uitat de toate lumea. Cât de mare este Dumnezeul nostru atunci când este mic! Cât de datori Îi suntem noi Dumnezeului nostru, văzând cum se smerește Dumnezeul nostru! De ce El a ales să se comporte în acest fel, să vină în acest fel și să trăiască în acest fel? Pentru că este smerit. Dar pe noi, care suntem departe de a înțelege smerenia, Dumnezeu ne învață că biruința cea spirituală, biruința duhovnicească nu se bazează pe putere, pe forță, pe influență. (…) Ne învață și pe noi că nu trebuie să demonstrăm, că nu trebuie să impresionăm pe cineva cu ceva. (…) Acesta este Dumnezeul nostru, un Dumnezeu smerit, Dumnezeu Care nu vine să ne zdrobească, Dumnezeu Care n-a venit să ne mântuiască cu forța. Un Dumnezeu Care n-a biruit păcatul și demonul și iadul cu porunca Lui, ci smerindu-Se și răstignindu-Se, nu forțând lucrurile și învățându-ne și pe noi că nu vom birui în niciun chip în lumea aceasta în viața duhovnicească, altfel decât pe calea aceasta, pe calea smereniei.”
Răspunsurile liturgice au fost date de călugări ai obștii monahale de la Mănăstirea Sihastria Putnei, care în momentul împărtășirii clericilor a interpretat o suită de colinde românești.
În cadrul Sfintei Liturghii, la momentul rânduit, teologul Marian Pițuleac a fost hirotonit întru diacon.
La finalul slujbei, arhim. Nectarie Clinci, starețul Mănăstirii Sihăstria Putnei, a adus mulțumire Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pentru că a dat binecuvântarea ca Preasfințitului Damaschin Dorneanul să fie în mijlocul obștii monahale și al pelerinilor în această zi. Gândul de mulțumire s-a îndreptat apoi către soborul care a slujit în cadrul Sfintei Liturghii și către credincioșii care au venit cu toată dragostea să participe la slujba din a doua zi de Crăciun.
A urmat momentul mult așteptat de cei mici, sosirea lui Moș Crăciun. Potrivit tradiției de peste 10 ani, în cea de-a doua zi de Crăciun Moșul poposește la Mănăstirea Sihăstria Putnei și le împarte tuturor copiilor prezenți daruri.
Numeroși credincioși s-au bucurat de binecuvântarea arhierească și s-au închinat la odoarele mănăstirii, racla cu părticele din moaștele a numeroși sfinți, între care cei trei părinți care s-au nevoit în veacul al XVIII-lea în Sihăstria Putnei, Cuvioșii Sila, Paisie și Natan.
Scurt istoric
Poiana Sihăstriei este locul luminos în care s-au nevoit și s-au sfințit părinți călugări care au dus o viață în smerenie și rugăciune. Există o menţiune care vorbeşte despre momentul de început al vieţii de sihăstrie de aici încă din vremea Sfântului Ştefan cel Mare. Câțiva monahi au construit câteva chilii și o bisericuţă de lemn.
În vremea egumenului Sila (1753-1781), Sihăstria Putnei cunoaște o perioadă de înflorire: se construiește o biserică din piatră de râu cu hramul „Buna Vestire”. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, stăpânirea habsburgică a impus numeroase interdicții mănăstirii, care la momentul acela se afla în grija egumenului Natan (1781-1784), și în cele din urmă a închis așezământul monahal.
Viața spirituală a vetrei monahale a fost restaurată începând cu anul 1990, când s-a început refacerea schitului. Primul egumen al schitului reînființat după trecerea celor 200 de ani de pustiire şi părăsire a fost părintele Sebastian Șcheuleac. Cu priceperea şi hărnicia monahului Sebastian și, mai apoi, cu râvna și osteneala părintelui stareț arhimandritul Nectarie Clinci, precum și cu ajutorul multor credincioși binefăcători, pe ruinele de altădată ale fostului schit s-a ridicat un impresionant complex monahal.
În pronaosul vechii biserici s-au descoperit mormintele celor trei cuvioși care s-au nevoit în secolul al XVIII-lea în Sihăstria Putnei: Sila, Paisie și Natan. Osemintele răspândeau o bună mireasmă, iar în anii ce au urmat, numeroase vindecări minunate s-au săvârșit la racla cu moaștele Cuvioșilor.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în anul 2016, trecerea în rândul sfinților a Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei, cu zi de prăznuire pe 16 mai.
În prezent, Mănăstirea Sihăstria Putnei are patru lăcaşuri de închinare: două capele, cu hramurile „Sfântul Ioan Evanghelistul” şi „Acoperământul Maicii Domnului”, Biserica „Buna Vestire”, ridicată pe amplasamentul lăcaşului existent înainte de desfiinţarea mănăstirii de către habsburgi, și cel de-al patrulea, biserica mare, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”. Construcția bisericii a început în anul 2002. 15 ani mai târziu, în anul 2017, au fost încununate jertfa și dragostea depuse la ridicarea acesteia prin slujba de sfințire.
Irina Ursachi
