Între vrednicii ierarhi ai Ţării Moldovei un loc aparte în istoria bisericii în epoca  modernă îl ocupă Constantin Miclescu, născut în familia lui Scarlat Miclescu fost logofăt  şi Maria (născută Beldiman), tuns în monahism cu numele de Calinic, de primul dascăl al său, unchiul de frate, Sofronie Miclescu, viitor mitropolit al Moldovei. S-a născut ,...Citește mai departe

Când se vorbeşte despre Ţara Moldovei, mai ales despre începuturi, oraşul Siret este numaidecât amintit, întrucât, fiind un important târg pe drumul ce unea Lembergul de altădată de Marea Neagră, şi nu numai atât a fost vreme bună capitală a Ţării. Se ştie, potrivit mărturiilor documentare că prima atestare a acestei localităţi este consemnată în...Citește mai departe

„Anul Domnului 6965 (1457) aprilie 12, în Joia Mare, a venit din Ţara Muntenească Ştefan voievod, fiul lui Bogdan voievod” (Cronica moldo-polonă redactată 1564-1565). Era aşadar în primăvara anului 1457, în Săptămâna Mare, când pe Câmpia căreia i se spunea Direptate, nu departe de Cetatea de Scaun a Sucevei, un vlăstar al familiei muşatine domnitoare în Ţara...Citește mai departe

Între marii dascăli de istorie pe care Universitatea Ştefan cel Mare i-a avut, un loc aparte l-a ocupat conf. univ. dr. Mihai Lazăr începând din 1969, când alături de Nicolae Ursulescu, Mihai Iacobescu, sub coordonarea lui. Nicolae Corivan s-a constituit Catedra de Istorie, în cadrul uneia dintre cele mai apreciate şi prestigioase specializări Istorie -Geografie....Citește mai departe

  La Capela Înălţarea Domnului din Udeşti, capelă construită între anii 1925 – 1936 din subscripţii publice şi cu jertfa urmaşilor celor căzuţi la datorie pentru Ţară, capelă ce necesită în prezent lucrări de restaurare şi conservare, a avut loc un moment ce va intra în istoria locală, şi anume Plantarea a 16 Stejari ai...Citește mai departe

Pentru cei ce iubesc ştiinţa istoriei, pentru cei ce slujesc această ştiinţă numele marelui istoric A.D.Xenopol ocupă un loc aparte, având în vedere faptul că nu putem vorbi sau scrie un studiu sau articol de istorie de ţinută academică în care să nu amintim ca sursă de informaţie numele marelui istoric A.D.Xenopol cel care acum...Citește mai departe

În galeria slujitorilor Muzei Clio născuţi şi formaţi în Bucovina, un loc aparte îl ocupă Nicolai Grămadă, cunoscut celor din breaslă graţie operei sale ştiinţifice, şi mai ales monumentalei sale lucrări Toponimia minoră a Bucovinei, ediţie  apărută prin purtarea de grijă a academicianului Vladimir Trebici şi îngrijită de academicianul Dimitrie Vatamaniuc şi Ion Popescu Sireteanu...Citește mai departe

La ceas de Priveghere, clopotele Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului – Iţcani” Suceava anunţau prin dangătul lor un moment aparte. Era momentul în care după mai bine de două veacuri de la desfiinţarea Mănăstirii de către autorităţile habsburgice, după tradiţia bizantină era instalat noul stareţ, în persoana Părintelui Protos Justinian Săvescu. Această instalare de stareţ presupune...Citește mai departe

În urmă cu 450 de ani, un nou domn al Ţării Moldovei pornea din Adrianopol. După ce la Dunăre i se alăturară câteva contingente otomane ale sangeacilor şi cele trimise de voievodul Ţării Româneşti, Alexandru al II -lea Mircea (1568 -1577) înaintarea spre Suceava nu a fost grea. Ştim aceasta din însemnarea pe care o...Citește mai departe

Unul dintre cei mai prestigioşi filologi clasici români ce a ilustrat în chip strălucit deopotrivă viaţa universitară şi ştiinţifică din Iaşi şi din Bucureşti, este Haralambie Mihăescu, fiul lui Dimitrie şi Domnica Mihăescu din Udeştii Bucovinei născut la 7 februarie 1907. După absolvirea Liceului „Ştefan cel Mare” din Suceava în anul 1928, urmează cursurile Facultăţii...Citește mai departe