Pr. dr. docent Mihai Valică
Hristos a înviat! Sfânta noastră Biserică serbează astăzi duhovnicește, vindecarea unui orb din naștere și pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena, supranumiți de Tradiția Bisericii, cei întocmai cu Apostolii. Drept urmare, în prima parte a cuvântului meu voi vorbi despre vindecarea orbului de către Iisus Hristos – Lumina lumii și în partea a...
Citește mai departe
Tehnologia între transcedent și „fatalitate tehnocratică” Tehnologia, ca şi cunoaşterea, are şi o dimensiune transcendentală, un „domeniu al ideilor”, fiind legată de sistemele de credinţe, de valorile şi preferinţele asociate acestora ce stopează sau validează anumite acţiuni[1]. Tehnologiile informaţionale[2] se dezvoltă pe baza ştiinţei fundamentată în era modernă. Acestea constituie vehicule pentru diseminarea cunoaşterii ştiinţifice...
Citește mai departe
Introducere Inspirat de patronul eparhiei sale, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a dat binecuvântarea unui pelerinaj cu moaștele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou, în parohiile din cuprinsul Arhiepiscopiei, în perioada 24-25 Octombrie 2022, sub conducerea Preasfințitului Episcop Damaschin Dorneanul. La Catedrala Sf. Treime din Vatra Dornei se face un popas duhovnicesc cu priveghere, încununat cu...
Citește mai departe
„Domnul l-a umplut de duhul dumnezeiesc al înțelepciunii, al priceperii, al științei și a toată iscusința […] și priceperea de a învăța pe alții […]” (Ieșirea 35, 30-34). Cuvinte și expresii cheie: înțelepciune de sus; educație montană și educator înțelept; iubire de țară; interes național cu deschidere spre universal, dăruire jertfelnică; produsul montan – o simfonie agro-silvo-pastoral;...
Citește mai departe
Cuvântul liniște – ἠσιχία – este de origine divină Isihasmul este făclia veșnică a Bisericii care luminează drumul celui însetat de Dumnezeu,  spre întâlnirea cu El: „însetat-a sufletul meu de Dumnezeul cel viu; când voi veni și mă voi arăta feței lui Dumnezeu?” (Psalmi 41, 2). În lipsa însetării de Dumnezeu și a întâlnirii cu...
Citește mai departe
Considerații generale, precizări istorice și motivația temei Multe studii și file de pateric românesc, care tratează despre isihaștii români, încep, de regulă, cu secolele XIV-XV și nu din sec. III-IV, potrivit datelor istorice demonstrate științific. Din păcate, chiar în câteva teze de doctorat despre Sf. Paisie, publicate recent, pe care nu aș dori să le...
Citește mai departe
Introducere și precizări noționale Dogma și mistica, duhovnicia și teologia sunt dimensiuni constitutive și vitale, inseparabil unite în viața Bisericii Ortodoxe. Mistica ortodoxă este hristocentrică și teologică și nicidecum psihologică, întrucât se concretizează în asceză, contemplație și rugăciune, într-o teologie vie a  trăirii în lumina Sf. Treimi, ca un răspuns mereu actual la taina existenței...
Citește mai departe
Introducere Sfântul Grigore Palama a fost trimis de Dumnezeu în momentul în care otomanii ocupaseră Asia Mică și au pătruns în Tracia de Răsărit. În timp ce Imperiul Romano-Bizantin era în agonie, invadat din exterior de otomani și măcinat din interior prin războaie civile[1], pătrunde pentru prima oară „invazia” ideologică numită „teologia scolastică”, prin persoana...
Citește mai departe
Cartea, „Ia, ADN-ul civilizației montane românești” scrisă, la îndemnul „de sus” al mamei Maria, de către cercetătorii Vasile și Lidia Avădănei, cu o activitate științifică și scriitoricească bogate, reprezintă un eveniment cultural, artistic și național de excepție. Autorii prezintă ia românească, în special cea montană, ca o „ființă personificată”, având și o „zi de naștere”...
Citește mai departe
1 2 3