Avându-L pe Hristos în viaţa noastră, ne vom învrednici negreşit de o împreună-vieţuire cu El în viaţa cea veşnică, adică în Ierusalimul cel ceresc, a cărui lumină este Hristos şi ale cărui porţi nu se vor mai închide ziua, căci noapte nu va mai fi acolo (Apocalipsa 21, 23-25). Este ceea ce scrie apostolul Pavel celor...Citește mai departe

Procesiunile organizate în ajunul Duminicii Floriilor reiterează în actualitate momentul intrării Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim. Pelerinajul, scripturistic vorbind, îşi are originea în chemarea adresată de Dumnezeu lui Avraam: „Ieşi din pământul tău, din neamul tău şi din casa tatălui tău şi vino în pământul pe care ţi-l voi arăta Eu.” (cf....Citește mai departe

Adevăratul conducător nu vede partea, ci întregul, căruia, negreşit, îi aparţine şi partea. Pentru acest întreg-parte şi parte-întreg Îşi pune Hristos viaţa ca răscumpărare, respectiv ca slujire. Sfântul Evanghelist Ioan surprinde acest adevăr în prima sa epistolă: „El Și-a pus sufletul Său pentru noi, şi noi datori suntem să ne punem sufletele noastre pentru fraţi.”...Citește mai departe

Cuvioasa Maria Egipteanca se înscrie în galeria chipurilor exemplare ale pocăinţei săvârşite sub soarele deşertului, dar şi sub călăuzirea luminii lui Hristos. De remarcat este faptul că Dumnezeu îl iartă pe cel păcătos chiar în momentul întoarcerii. Şi aceasta pentru că întoarcerea este rezultatul venirii în sine; pocăinţa sinceră îi redă statutul de fiu al luminii...Citește mai departe

Motivul introducerii citirii Imnului Acatist în timpul Postului Mare îl constituie nu doar apropierea de praznicul Bunei Vestiri, ci şi învăţătura mariologică şi hristologică pe care le cuprinde, legând taina Naşterii de taina Învierii lui Hristos; ziua Întrupării este astfel legată de ziua când prin Moartea întru Înviere a Domnului Hristos s-a împlinit planul de mântuire...Citește mai departe

Roadele pocăinţei îşi află expresia cea mai concludentă în chipul Sfintelor Maria Magdalena, Pelaghia, Paisia, Taisia şi Maria Egipteanca. Eforturile ascetice ce au însoţit pocăinţa lor le-au făcut părtaşe, încă de pe pământ, vieţii îngereşti, ele fiind încredinţarea noastră că Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu; că Dumnezeu...Citește mai departe