Aceşti cuvioşi părinţi, Iosif şi Chiriac de la Bisericani, alături de Sfinţii Daniil Sihastrul (secolul al XV-lea), Ioanichie de la Muscel (1638) şi Teodora de la Sihla (secolele XVII-XVIII), se numără printre cei mai de seamă asceţi ai Bisericii Ortodoxe Române, a căror amintire se păstrează vie până astăzi; nu doar prin munţii şi peşterile...Citește mai departe

Prima minune consemnată – din cele atribuite Sfântului Acoperământ – este arătarea Maicii Domnului credincioşilor care se aflau la rugăciune în Biserica Panaghia din Vlaherne şi se găseşte relatată în viaţa Sfântului Andrei „cel nebun pentru Hristos” († 956) şi în cea a ucenicului său, Epifanie. Minunea s-a petrecut în timpul împăratului Leon cel Înţelept...Citește mai departe

Sfântul Ierarh Antim a fost un gânditor profund, însuşindu-și selectiv cultura greacă veche şi cultura creştină şi practicând umanismul universalist creştin care – atunci când este vorba de sporirea binelui – nu cunoaşte limite; a preţuit, de asemenea, ştiinţa şi artele. Sculptor şi xilograf, zugrav de biserici, caligraf şi miniaturist, topograf, orator ecleziastic, bărbat de o aleasă...Citește mai departe

În ultima duminică din luna septembrie celebrăm Ziua Satului Românesc, sărbătoare instituită prin Legea nr. 44/2020. Satul, clădit în jurul bisericii și al cimitirului – acestea dau satului o dimensiune supraistorică, deși face parte integrantă din istorie – al școlii și al primăriei, este acela care, de-a lungul vicisitudinilor timpului, ne-a salvat neamul, ca identitate,...Citește mai departe

Pescuirea minunată s-a petrecut pe Lacul Ghenizaret, pe fondul colaborării şi ascultării apostolilor faţă de Hristos (Luca 5, 5-6). După ce Hristos a adresat cuvânt mulţimilor, mai întâi de pe ţărmul mării, iar mai apoi din corăbioara-amvon a lui Petru şi a lui Andrei, – semn că după ce ne hrănim sufletul cu rugăciune, trebuie...Citește mai departe

Neagoe Vodă Basarab a fost un bun domn şi mai ales un evlavios ctitor de mănăstiri şi biserici în ţară şi străinătate. Formarea sa duhovnicească, înclinaţia sa spre o viaţă isihastă (deşi trăită în lume), spre trezvie şi împlinire a poruncilor dumnezeieşti, spre cumpătare şi luptă înţeleaptă cu patimile şi cu păcatele în vederea sporirii...Citește mai departe

Calea spre Hristos presupune lepădarea de sine, ieşirea din autosuficienţă. Asumarea personală a Crucii arată că nu este vorba de o poziţionare exterioară a ucenicului în raport cu Iisus, ci despre o lucrare zilnică (Luca 9, 23). Omul are libertatea de a fi cu Hristos sau de a refuza acest tandem. Fără o renunţare liber consimţită...Citește mai departe

Remarcându-se prin viaţa sa duhovnicească, dar şi prin spiritul său autoritar şi ferm în apărarea patrimoniului spiritual şi naţional al ţării, la 22 iulie 1918, arhimandritul Dionisie Erhan a fost ales Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului, cu titulatura „al Ismailului”, iar din 1923, după înfiinţarea Episcopiei Cetăţii Albe-Ismail, i se va mai adăuga şi...Citește mai departe

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, constatând sfinţenia vieţii vrednicului ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, faptul că la mormântul său se făceau nenumărate minuni, – tradiţia spune că fiica lui Marcu Muţiu, primarul Timişoarei, s-a vindecat de o boală incurabilă –, dar şi păstrarea întreagă și nestricată a trupului său, l-a trecut în...Citește mai departe