Studiu de caz:
Proiectul „Centrul Muzeal Cazinoul Băilor” desfășurat la Palatul Dornelor din Vatra Dornei
O privire de ansamblu asupra dinamicii dezvoltării societăților omenești ne arată că, aflat încă în stadiul de membru al unei comunități migratoare, omului îi este de folos simbol arhitectonic unificator, care generează educație și cultură în urma funcțiunii sale religioase. Pentru această situație, este suficient să amintim despre Cortul Mărturiei, al cărui plan este realizat de Dumnezeu Creatorul și este dăruit poporului prin profetul Moise. Mai apoi, când poporul și-a găsit locul și a devenit sedentar, edificiul arhitectonic unificator a fost Templul iar arhitectul a fost Însuși Dumnezeu. Urmând exemplele și credințele regilor David și Solomon, creștinii își ridică până astăzi biserici, ca imagini ale Templului lui Dumnezeu din Cer, cu funcțiuni liturgice esențiale și rol simbolic comunitar.
Pe măsură ce numărul oamenilor a crescut, societatea s-a structurat pe mai multe segmente și „poporul a cerut rege” (I Regi cap.8). Astfel, Templul lui Dumnezeu a obținut ca pandant material Palatul regal, simbol unificator al puterii lumești. În cazul neamului evreiesc vechi-testamentar și mai apoi a poporului creștin, aceste evoluții au fost coordonate din aproape de Dumnezeu, prin profeți și prin misiunea pământească a Mântuitorului Iisus Hristos, Dumnezeu întrupat. Pentru celelalte popoare însă, evoluțiile au fost paralele, uneori aproximativ similare, uneori distincte și contradictorii. În toate popoarele însă, evoluțiile sociale au avut inserate în sinea lor, ca un dar de la Dumnezeu, constructe ce pregătesc „plinirea vremii” (Galatenii 4, 4) și venirea pe pământ a Mântuitorului nostru Iisus Hristos Dumnezeu și om.
Îmbogățirea și răspândirea neamurilor mediteraneene, coroborate cu rolul social fundamental și distinct al regalității („Dați Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu” Marcu 12, 17) au generat în viața oamenilor fenomene culturale complementare sau contradictorii educației religioase primare. Astfel, și-au făcut loc în societate: Teatrul, Circul, Muzeul, Biblioteca, Academia și Liceul, fiecare fiind însoțite de edificii arhitectonice personalizate, în funcție de potențialul economic al perioadei istorice. De-a lungul timpului, educația generatoare de cultură s-a petrecut în toate aceste instituții, care s-au situat fie în colaborare, fie în opoziție, în funcție de realitățile politice și economice ale vremilor.
În contextul acestei pendulări, cultura celei de a doua jumătăți a secolului al XX-lea generează în stațiunile balneare europene apariția unui edificiu simbolic unificator cu funcțiuni educative împlinite prin activități din sfera Teatrului, Circului și Muzeului. Amplasate și gândite ca puncte de întâlnire accesibile tuturor participanților la curele de tratament balnear, asemenea edificii vor purta câteodată și numele de „Casino” (diminutivul italian al substantivului „casa”, utilizat în Veneția medievală pentru a desemna spațiile pentru locuire ocazională, socializare și negoț pe care nobilii venețieni le dețineau în apropierea Palatului Dogilor). Aceste spații veneau în întâmpinarea nevoii de socializare, nevoie generată de șederea uneori îndelungată la tratament.
Pentru acest scop a fost proiectat și construit edificiul cunoscut astăzi sub numele de Palatul Dornelor, spațiu din Vatra Dornei, strada Republicii Nr. 5, reinaugurat în 28 noiembrie 2023 cu funcția de „Centru Muzeal Cazinoul Băilor”. Succesul avut odată cu redeschiderea, cei peste 15.000 de vizitatori care i-au trecut pragul în scurtul timp de la redeschidere și reacțiile acestora ne îndreptățesc să afirmăm faptul că sub administrarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și cu sprijinul partenerilor acesteia care au susținut și susțin proiectul „Centrul Muzeal Cazinoul Băilor”, monumentul istoric a intrat într-o perioadă fastă a existenței sale.
Postulat în anii 1873-1879, ca un imperativ esențial pentru dezvoltarea băilor din Vatra Dornei, construirea unui pavilion „cu camere pentru conversație, restaurant și cafenea” va fi aprobată de guvernul vienez în urma solicitărilor medicului Denarowschi, contelui Iulius Falkenhein și a primarului Vasile Deac. Instituțional vorbind, Fondul Bisericesc, întemeietorul stațiunii Vatra Dornei a fost susținut, în demersul pentru obținerea aprobării, de către reprezentanții comunității din Țara Dornelor, care erau conștienți de valoarea unui asemenea edificiu. Între anii 1886 – 1895, proiectul, realizat de către arhitectul vienez Peter Paul Brang, a avut mai multe variante și a fost aprobat atât de Guvernul de la Viena cât și de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici de la Cernăuți, lucrările fiind executate între anii 1896 și 1898 cu resursele Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina. Inaugurat oficial în 10 iulie 1899, edificiul și-a confirmat calitatea de simbol prin numele princiare și guvernamentale care l-au vizitat în vremurile lui bune: Împăratul Franz Joseph, arhiducele Franz Ferdinand, personalități românești precum Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Corneliu Zelea Codreanu, generalul Gheorghe Argeșanu, Nichifor Crainic, A.C. Cuza, generalul Ion Antonescu, Emil Bodnăraș, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Zaharia Stancu, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica, dar și în starea de ruină în care îl găsește primul ministru al României Nicolae Văcăroiu, în anul 1995.
Începută în anii 1987-1988 și terminată la 28 noiembrie 2023, lunga epopee a salvării din colaps a clădirii înscrise în lista monumentelor istorice sub numele „Cazinou al Băilor” cu categoria de importanță „A” și funcționalizată în prezent ca centru muzeal accentuează valoarea actuală a edificiului. Reușita restaurării, importanța istorică a monumentului, asocierea acestuia cu multe personaje politice din Imperiul Austro-Ungar, Regatul și Republica României, dar și salvarea acestuia prin asumarea responsabilității restaurării de către Părinții Arhiepiscopi Pimen și Calinic, eparhioți succesivi pe tronul arhiepiscopal al Sucevei și Rădăuților, au făcut ca, în această etapă istorică, clădirea să primească numele de „Palatul Dornelor”, ca un corolar simbolic al istoriei și importanței sale. Funcțiunea sa, rămâne, în contextul sensului fondator, o funcțiune culturală și educativă, fiind exercitată prin proiectul „Centrul Muzeal Cazinoul Băilor”,
Activitatea dinamică din cadrul proiectului „Centrul Muzeal Cazinoul Băilor” a generat un suflu cultural-educativ nou și binevenit în Țara Dornelor. Amplasarea Palatului Dornelor la limita dintre Județele Suceava, Bistrița-Năsăud și Maramureș, cât și proximitatea drumului european E58, care face legătura dintre Nordul Moldovei și Nordul Transilvaniei, accesibilizează activitatea cultural-educativă desfășurată, oferindu-i impact regional și național.
Începând cu ziua de 28 noiembrie 2023, în cadrul proiectului „Centrul Muzeal Cazinoul Băilor”, în sălile de la Palatul Dornelor, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, împreună cu Fundația Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina și în colaborare cu Consiliul Județean Suceava și Primăria Vatra Dornei au avut loc și sunt în curs de desfășurare mai multe expoziții muzeale cu valoare cultural-educativă, din care amintim:
- Expoziția de pictură „Povestiri cromatice” semnată de artistul plastic dornean David Croitor și desfășurată în perioada 28 noiembrie – 20 decembrie 2023, cu sprijinul Casei de cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei;
- Expoziția de sculptură în bronz „Omul, Timpul, Spațiul” cu lucrări semnate de renumitul sculptor Ion Mândrescu, expoziție realizată în parteneriat și cu susținerea Muzeului Național al Bucovinei.
- Expoziția „Chipuri ale războiului” cu bunuri culturale din Colecția Cristian Serdenciuc. Sunt expuse artefacte generate de marile conflictele militare ale primei jumătăți a secolului al XX-lea, conflicte care au transformat Vatra Dornei în regiune strategică și Palatul Dornelor în comandament militar.
- Expoziția „Vatra Dornei de altădată”, cu imagini originale din colecția Cornel Rusan, este un bun reper ce vorbește despre calitatea restaurării clădirii fostului Cazinou al Băilor și despre potențialul pe care îl poate activa Țara Dornelor prin restaurarea celorlalte edificii păstrate de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
- Expoziția cu obiecte din ceramică, sticlă și cupru „Efigii ale Cazinoului Balnear din Dorna WATRA” cu bunuri culturale din colecțiile Bogdan Brânză și Cristian Serdenciuc.
- Expoziția de cărți și pliante „Istoria stațiunii Vatra Dornei”, cu bunuri culturale din Biblioteca Muzeului Național al Bucovinei și din colecțiile Cornel Rusan și Bogdan Brânză.
- Expozițiile documentare „Istoria Bucovinei 1744-1944”, „Istoria orașului Vatra Dornei” și „Personalități bucovinene în perioada 1744-1944” realizate de cercetătorii Constantin Ungureanu și Emil Ursu de la Muzeului Național al Bucovinei.
- Expoziția de grafică „Mărturisitori și trăitori ai ortodoxiei contemporane” realizată de artistul plastic Aida Șușter Boțan.
De asemenea, în scurta perioadă de activitate, în sala de concerte a edificiului au avut loc mai multe evenimente legate de perioada colindelor și activitatea școlară din zonă. Organizatori și parteneri implicați au fost Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, școli din Țara Dornelor, Liceul Militar din Câmpulung Moldovenesc și parohiile din regiune.
Toate acestea, ne îndreptățesc să afirmăm, încă o dată, faptul că Proiectul „Centrul Muzeal Cazinoul Băilor” desfășurat la Palatul Dornelor din Vatra Dornei a generat o destinație cultural-educativă de excelență ce merită să fie vizitată și promovată.
pr.dr. Gabriel Herea
inspector patrimoniu
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților
