„Fii un alt Ioan Botezătorul care deschide drumul spre mântuire, călăuzindu-i pe cei necredincioși prin deșertul spiritual al vieții spre pământul făgăduințelor dumnezeiești.” a fost unul dintre îndemnurile sădite de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, în inima celor prezenți în prima duminică a anului 2025 la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, Catedrala Arhiepiscopală din Suceava.
Liturgic a fost prăznuit și Ajunul Botezului Domnului, pregătire pentru slăvita sărbătoare a Teofaniei Mântuitorului Hristos în apele Iordanului, ce reiterează tensiunea așteptării coborârii Împărăției cerurilor pe pământ, pentru care Sfântul Ioan Botezătorul s-a pregătit prin viețuirea austeră, înfruntând asprimea naturii și limitându-se doar la hrana deșertului (mierea sălbatică și lăcustele).
Astăzi, 5 ianuarie 2025, în mijlocul credincioșilor ce și-au îndreptat pașii spre mănăstirea ce adăpostește cel mai de preț odor al vechii cetăți de scaun a Moldovei, Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou, s-a aflat Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al eparhiei Sucevei și Rădăuților. Ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, dimpreună cu un sobor de preoți și diaconi, sub protia părintelui arhim. Valerian Radu, mare eclesiarh al Catedralei Arhiepiscopale, din care au făcut parte clerici de la Centrul Eparhial Suceava, dar și slujitori ai obștii ocrotite de sfântul trapezuntin, pe un podium special amenajat în incinta așezământului monahal.
Răspunsurile liturgice care au înfrumusețat cea mai importantă slujbă din cultul ortodox, îndemnând spre sporirea rugăciunii și înălțarea cugetului la cele duhovnicești, au fost oferite de Corala Mixtă „Sfântul Ioan cel Nou” a Catedralei Arhiepiscopale, dirijată de pr. Ionuț-Lucian Tablan Popescu.
În răstimpul rânduit împărtășirii clericilor, arhidiacon dr. Vasile Demciuc, consilier eparhial al Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească și lector la Facultatea de Istorie și Geografie din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, a ținut cuvântul de învățătură.
În introducere, Preacucernicia sa a adresat îndemnul de a fi, înainte de toate, recunoscători lui Dumnezeu, nutrind nădejdea că va binecuvânta viața noastră și în noul an. Îndreptându-și atenția spre pericopa evanghelică rânduită de Sfinții Părinți spre lectură în această zi, a punctat că aceasta înfățișează activitatea Sfântului Ioan Botezătorul în pregătirea oamenilor, prin botezul pocăinței, pentru a-L primi pe Mesia – Mântuitorul, Cel Ce urma să propovăduiască coborârea pe pământ a împărăției lui Dumnezeu. „Ioan Botezătorul, din pruncie și până atunci când a venit clipa cea mare, ca Dumnezeu să Se arate lumii la Iordan, este un model prin marile sale virtuți: viață îngerească în post, rugăciune, feciorie și liniște și apoi mărturisirea Evangheliei lui Hristos în lume prin cuvânt, prin exemplul personal și prin propria jertfă a vieții pământești. A dus o viață aleasă și sfântă, având credință adevărată, având viață curată, încât Bunul Dumnezeu a vorbit cu el așa cum vorbim noi unul cu celălalt. Și datorită vieții sale curate, pustnicești, i-a descoperit Dumnezeu că Îl va vedea pe Mântuitorul.”
Primele opt versete ale Evangheliei după Sfântul Evanghelist Marcu oferă astfel răspunsul „la două întrebări esențiale în viața creștinului: Care este prima lucrare a intrării credinciosului în comuniune cu Hristos? și Care este începutul mântuirii noastre? Răspunsul pentru ambele întrebări este Taina Sfântului și dumnezeiescului Botez.” Însă haina luminoasă dobândită la Botez este curățită și înnoită ulterior printr-o altă mare Taină, cea a Spovedaniei, anticipată de botezul pocăinței practicat de Înaintemergătorul Domnului: „În pustiul Iordanului, prin lacrimi și prin nevoințe, Sfântul Ioan Botezătorul s-a pregătit pentru întâlnirea cu Dumnezeu. Avea o predică scurtă, însă foarte importantă: Pocăiți-vă, căci s-a apropiat Împărăția cerurilor! (…) A petrecut treizeci de ani de pustie, de rugăciune și de nevoință, ca să se facă vrednic să-L boteze pe Mântuitorul Hristos. Mântuitorul nu avea nevoie de botezul omului, căci nu avea păcate; (l-a primit) ca să ne învețe pe noi, păcătoșii, să ne smerim, fiecare unul altuia și toți înaintea lui Hristos, a duhovnicului, să ne smerim mărturisindu-ne păcatele noastre. Aceasta e taina botezului pe care l-a practicat Sfântul Ioan Botezătorul; a învățat lumea că fără spovedanie, și fără spălarea păcatelor cu căință, și fără mărturisire nu ne putem apropia de Hristos.”
În încheiere, arhidiaconul predicator a subliniat importanța spovedaniei dese pentru o viață morală autentică: „Lucrarea aceasta de dezrădăcinare a răului nu este ușoară, înclinarea spre rău rămâne și după ce ne-am spovedit. Rana se tămăduiește greu. Canonul de pocăință, pe care-l primim după ce ne-am spovedit, nu este altceva decât un medicament pe care îl folosim și care ne ajută să ne tămăduim rănile pe care păcatul le-a lăsat în sufletul nostru. Pe lângă faptul că ne ajută Dumnezeu cu darul Lui, de sus, prin Taine, este necesară și strădania noastră, de jos. Este necesar efortul nostru, al fiecăruia: Postul, rugăciunea, metaniile, faptele bune. (…) Să ne silim, iubiți credincioși, a urma lui Hristos și sfinților Lui. Să punem început bun de pocăință, de împăcare, de înnoire duhovnicească a vieții noastre, prin toate faptele bune, dar mai ales prin rugăciune și iubire, care formează cea mai scurtă cale a desăvârșirii noastre în Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, Căruia I se cuvine slava, în vecii vecilor. Amin.”
La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Damaschin Dorneanul a mulțumit părintelui arhidiacon pentru cuvântul de învățătură și a dat citire Decalogului alcătuit pentru această duminică de Chiriarhul Sucevei, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic. Decalogul sintetizează învățăturile pericopei evanghelice de astăzi, accentul fiind pus pe necesitatea pocăinței, ce presupune întoarcerea din robia păcatului, din sinele păcătos, la libertatea lui Dumnezeu, astfel încât, ancorându-ne credința în Creatorul și Proniatorul a toate, să primim darurile dumnezeiești, sub forma pâinii și a vinului, și să redobândim strălucirea cea dintâi întru care am fost creați.
Pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților a fost postată și exegeza Înaltpreasfințitului Părinte Calinic pregătită pentru această duminică, intitulată Predica Sfântului Ioan Botezătorul – începutul Împărăției cerurilor. În tâlcuirea versetelor scripturistice, Părintele Arhiepiscop a evidențiat pe de o parte faptul că întreaga misiune a Sfântului Ioan Botezătorul, înscrisă în linia profetică vechi testamentară, reprezintă piatra de hotar și anticiparea activității „Mielului lui Dumnezeu”, iar pe de altă parte, împreuna-lucrare a Persoanelor Preasfintei Treimi, toate cele săvârșite de Mântuitorul Hristos fiind din încredințarea Tatălui, cu puterea Duhului Sfânt.
Potrivit rânduielilor tipiconale, după otpustul Sfintei Liturghii s-a dat binecuvântarea pentru Vecernia praznicului împărătesc al Botezului Domnului, unită cu sfințirea cea mare a apei, întru aducere aminte a botezului pocăinței săvârșit de Sfântul Proroc și Înaintemergător Ioan și ca o pregustare a bucuriei firii văzute și a celei nevăzute, prilejuită de sfințirea apelor Iordanului prin intrarea în ele a Mântuitorului Hristos.
Cei prezenți au fost stropiți cu Agheasmă Mare, aceștia având posibilitatea de a duce apa sfințită și la casele lor, spre a le binecuvânta. Nu au uitat nici de întâlnirea cu prietenul drag sufletului lor, Mucenicul Ioan din Cetatea Albă, prin rugăciune și închinarea cu evlavie la cinstitele lui moaște, așezate în paraclisul Catedralei Arhiepiscopale.
Preoții slujitori ai Catedralei Arhiepiscopale din Suceava – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” au binevestit apoi Botezul Domnului întâistătătorului locului. Potrivit tradiției de a merge cu Ajunul Bobotezei, soborul avându-l în frunte pe episcopul vicar al eparhiei Sucevei și Rădăuților s-a îndreptat spre Casa Episcop Dositei Herescu, reședința obștii monahale, fiind întâmpinat de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic.
Ierarhul s-a închinat icoanei reprezentând smerita scufundare a Domnului nostru Iisus Hristos în râul Iordan și Dumnezeiasca Arătare a Preasfintei Treimi, iar după oficierea unui Polihroniu le-a mulțumit celor care s-au făcut vestitori ai apropierii Împărăției cerurilor prin începerea activității publice a Mântuitorului, după primirea botezului prin mâna Marelui Proroc Ioan. Preasfințitul Damaschin Dorneanul a transmis un mesaj Părintelui Arhiepiscop Calinic, în numele tuturor clericilor și călugărilor din eparhie: „Binecuvântarea Preasfintei Treimi Care S-a arătat la Botezul Domnului în Iordan să fie peste viața și toată lucrarea Înaltpreasfinției voastre și, așa cum s-a zis în rugăciunea de binecuvântare, de sfințire a Aghesmei celei Mari, ne rugăm să fie apa aceasta și pentru Înaltpreasfinția voastră dar de sfințenie, curățire de păcate, spre tămăduire trupească și sufletească și spre tot folosul cel de trebuință.”
Au fost binecuvântate și toate spațiile în care viețuiesc sau lucrează slujitorii și ostenitorii așezământului monahal ctitorit în veacul al XVI-lea de Mușatinii Bogdan al III-lea și Ștefăniță și ai Centrului Eparhial Suceava.
În cinstea sărbătorii Botezului Domnului, luni, 6 ianuarie 2025, începând cu ora 8.15, pe podiumul din curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”, Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare va fi săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, împreună cu Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcop al Daciei Felix, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și de un sobor de preoți și diaconi. La final va fi oficiată slujba sfințirii Aghesmei celei Mari, credincioșii având posibilitatea să ducă apa sfințită acasă, spre binecuvântarea locuinței lor și a celor dragi, în acest sens fiind pregătite zece mii de sticle, îmbuteliate în zilele de 5 și 6 ianuarie 2025 de monahi, monahii și tineri voluntari.
Agheasma Mare se ia până la Odovania Praznicului Botezului Domnului (14 ianuarie) inclusiv, pe nemâncate, înainte de anaforă, încredințați fiind că astfel vom primi din partea lui Dumnezeu sfințire, sănătate, curățire și binecuvântare.
Daniela Livadaru
