Mănăstirea Humor, odor de mare preț din tezaurul așezămintelor monahale din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, se bucură în această perioadă de ample lucrări de restaurare și conservare în contextul descoperirilor arheologice de excepție, săpăturile demarate în urmă cu aproximativ un an dezvelind fundațiile unor vechi construcții contemporane cu biserica monument ridicată de Toader Bubuiog în anul 1530. Astfel, au fost aduse la lumină noi detalii referitoare la amenajarea incintei fortificate a locașului de cult.
În acest context, vineri, 17 ianuarie 2025, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, reprezentanți ai autorităților locale, ai Centrului Eparhial Suceava și membri ai echipei S.C. General Construct S.R.L. – Suceava, executant al proiectului, alături de arhitecți, arheologi, restauratori și istorici s-au întâlnit la Mănăstirea Humor pentru a discuta noile descoperiri arheologice menite să pună în valoare monumentul UNESCO.
Evenimentul a fost moderat de arhid. Vasile Demciuc, consilier eparhial al Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească. După rugăciunea de început, părintele consilier a adus în atenție importanța monumentelor istorice bisericești din Bucovina, adevărați piloni și pilaștri reali și simbolici ai tradiției creatoare și ai continuității în istorie a spiritului neamului românesc.
„Patrimoniul cultural unește în el două dimensiuni spirituale esențiale: continuitatea de-a lungul timpului și noutateadiversității. În patrimoniul cultural național se vede capacitatea de creație și de comuniune a unui popor, capacitatea de comuniune cu generațiile trecute, tradiția și capacitatea creatoare de a asimila noi influențe, fără alienare, precum și capacitatea de a deschide noi perspective. În acest context dorim să subliniem faptul că începând din 2020 Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, cunoscând faptul că patrimoniul cultural românesc este deodată național și european, rezultatul sintezei împrumuturilor și originalității proprii, rod al spiritualității și al creativității sale dinamice în istorie, a acordat o atenție aparte monumentelor istorice, iar prin Sectorul Monumente Patrimoniu și Arhitectură bisericească, precum și prin Sectorul Construcții din cadrul Centrului, a avut permanent în atenție starea monumentelor istorice, monumente care sunt permanent cercetate în vizitele de lucru din eparhie.”
A urmat discursul domnului cercetător Ion Mareș, arheolog și istoric în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, care a punctat importanța covârșitoare a descoperirilor din cuprinsul ansamblului monahal, incintă fortificată a epocii Petru Rareș. Domnia sa a împărtășit numeroase detalii din timpul descoperirilor arheologice care contribuie la conturarea peisajului istoric al secolului XVI.
„Importantele descoperiri arheologice pun în lumină o nouă viziune asupra fortificației care a fost Mănăstirea Humor încă de la începutul construcției, pentru că biserica ctitorită de marele logofăt Toader Bubuiog a fost fortificată cu zid de apărare, cu turnuri amplasate la fiecare colț, de asemenea, clădiri importante care erau în spațiu interior, pe toate laturile. Am dezvelit casa domnească sau stăreția care avea pivniță, trapeza cu pivniță, două turnuri de apărare amplasate la intrare de-o parte și de alta, construcții foarte importante, monumentale, care trebuie și acestea puse în valoare, pentru a ridica în primul rând valoarea monumentului UNESCO. De asemenea, considerăm că este momentul ca zidul de incintă al mănăstirii pe care noi l-am surprins în săpăturile noastre arheologice să fie ridicat la o anumită cotă, așa cum prevăd regulamentele și normele de restaurare, pentru că aici este misiunea arhitectului, să întregească proiectul. Acest zid este fundamental pe latura de sud, dar și pe latura de est, pentru a proteja pictura bisericii, spre a nu mai fi afectată de intemperiile care se abat. Zidul are o mare importanță pentru structura de protecție a monumentelor. Consider că săpăturile de mare amploare din 2024 au adus o extraordinară descoperire pe care noi pentru prima dată o punem în valoare pentru că ne era necunoscută.”
Domnul Mircea Căpățână, arhitect al proiectului, a prezentat avantajele construirii unui zid pe traseul inițial din piatră, atât pentru protejarea monumentului inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, pentru conservarea veșmântului pictural exterior al bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, aducând în discuție și respectarea adevărului istoric, turnullui Vasile Lupu, datat la 1641, făcând parte inițial din zidul de incintă al mănăstirii. „Ceea ce propunem noi este înlocuirea acestui gard din lemn cu un zid pe traseul inițial din piatră; astfel imaginea dintr-o dată se schimbă, apare imaginea unei incinte fortificate și nu a unei biserici cu un gard din lemn, mai ales că există informații clare despre traseul acestui zid și există și analogii care se pot face cu alte mănăstiri fortificate făcute în această perioadă.”
Stavrofora Parascheva Sorohan, stareța Mănăstirii Humor, și-a exprimat aprecierea față de proiectul propus de echipa de arhitectură care se ocupă de restaurarea patrimoniului cultural al mănăstirii, mulțumind Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, autorităților locale, firmei de construcții și tuturor colaboratorilor pentru eforturile depuse în protejarea și conservarea incintei și a picturii murale, unice în lume, prin dezideratul de a reconstitui zidurile de piatră, punând astfel în valoare monumentul ctitorit în secolul al XVI-lea.
Au mai luat cuvântul domnul Florin Axânte, reprezentant al firmei care execută proiectul, domnia sa subliniind necesitatea începerii cât mai curând a demersurilor necesare pentru ridicarea zidului de piatră împrejmuitor, și primarul comunei Mănăstirea Humorului, domnul Viorel Croitoru, care i-a asigurat pe cei prezenți de susținerea pe care instituția pe care o reprezintă o oferă Bisericii, Mănăstirea Humor fiind „cartea de vizită” a acestei comunități binecuvântate din Bucovina.
Potrivit reprezentanților Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească al Centrului Eparhial Suceava, cercetările științifice și săpăturile arheologie au scos la lumină corpuri de clădiri care au existat pe laturile de sud, est și vest ale complexului monahal. „La clădirea fostei stăreții, sau casa domnească, a fost descoperită pivnița – o construcție cu piloni pe mijloc, intrarea cu prag masiv de piatră, ancadramente gotice la intrare și canalizare. Alte fundații aparțin unor construcții solide, chilii, trapeză, ateliere etc. Descoperirile sunt deosebit de importante pentru cunoașterea arhitecturii Mănăstirii Humor, fortificată ca toate celelalte din epocă”.
Irina Ursachi
