La împlinirea a 525 de ani de la sfințirea Bisericii „Sfântul Nicolae” Bălinești, ctitoria marelui logofăt Ioan Tăutu, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, alături de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava în parteneriat cu Academia Oamenilor de Știință din România și Arhivele Naționale ale României, a organizat un eveniment menit să aducă în prim plan parcursul istoric al locașului de cult ridicat în perioada 1494-1499 în satul Bălinești, astăzi în comuna Grămești, județul Suceava.
Marți, 3 decembrie, în an aniversar, 2024, a avut loc Simpozionul național „525 ani de istorie, credință și artă bizantină”, întâlnire cultural-educațională care a adus împreună teologi, istorici, cadre didactice, studenți, precum și reprezentanți ai instituțiilor publice locale, pentru a aduce la lumină parcursul Mănăstirii Bălinești, încă de la zidirea bisericii de curte boierească și necropolă a familiei Ioan Tăutu, cunoscut diplomat, conducător al Cancelariei Domnești în vremea Sfântului Ștefan cel Mare (1457-1504).
Între invitații de seamă ai manifestării desfășurate cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, s-au numărat: prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, manager al Bibliotecii Naționale a României și cadru didactic la Universitatea București, prof. univ. dr. Ion Solcanu, membru titular al Secției de Științe Istorice și Arheologice – Academia Oamenilor de Știință, filiala Iași, domnul Cristian Anița, director al Arhivelor Naționale ale României, și arhid. Vasile Demciuc, lector la Facultatea de Istorie și Geografie din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și consilier eparhial al Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească.
Întâlnirea, adresată în cea mai mare parte studenților de la Facultatea de Istorie, dar și iubitorilor de cultură și artă din zonă, a fost moderată de prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru, de la Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare”. Alături de studenți și profesori, între cei prezenți la eveniment s-au numărat clerici din cuprinsul arhiepiscopiei și nu numai, între care pr. Ștefan Mihalcea, consilier eparhial al Sectorului Media și Comunicare, și prof. Vasile Nechita, consilier onorific al Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, dar și reprezentanți ai Primăriei Grămești, precum doamna primar Veronica Anechitei.
După rostirea cuvântului de bun venit, specialiști din domeniul istoriei au împărtășit aspecte importante legate de zidirea, construirea, sfințirea, dar și de arhitectura Mănăstirii Bălinești. Între zidurile mănăstirii au fost aduse în atenție momentele înfloritoare pe care le-a cunoscut locașul de cult, dar și vremurile de restriște. De asemenea, a fost evocată personalitatea lui Ioan Tăutu, mare logofăt în vremea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, ctitorul bisericii.
Un punct central al comunicărilor l-a reprezentat analiza veșmântului pictural al locașului de cult închinat Sfântului Ierarh Nicolae, monument reprezentativ pentru arta Moldovei din epoca Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. A fost analizat tabloul votiv în care sunt reprezentați marele logofăt Ioan Tăutu, la picioarele Mântuitorului, închinând biserica, și membrii familiei sale, soția Magdalena și copiii Anastasia, Ioan și Pătrașcu.
La finalul expunerilor, gazda acestui eveniment, stavrofora Tecla Taslovan, stareța Mănăstirii Bălinești, a adus mulțumiri Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pentru binecuvântarea ca această acțiune de astăzi desfășurată aici să arate încă o dată că știm cum să prețuim istoria și să facem ca urmașii noștri să ducă mai departe acest mesaj. Maica stareță a felicitat „întreaga comunitate a acestei frumoase comune ocrotite de Sfântul Ierarh Nicolae, pe toți ctitorii și binefăcătorii acestui sfânt locaș, precum și pe toți cei prezenți la acest eveniment solemn și sfânt de spiritualitate creștină și demnitate românească”.
Tinerii prezenți și-au exprimat bucuria de a lua parte la astfel de ore de istorie, în cadrul cărora personalități de excepție din domeniu împărtășesc la fața locului, la monumentele – tezaur cultural-istoric, din cunoștințele și experiența dobândite de-a lungul timpului.
Irina Ursachi