„Sărut mâna!
De ce Consiliul Parohial și Comitetul de femei:
- Sunt doar niște metode prin care preotul se pune la adăpostul responsabilității față de superiori?
- Sunt alcătuite din rude, cumătrii, sponsori cu interese „parohiale” (pășuni date în arendă fără arendă, locuri de veci „răs-cumparate” fără chitanță), care aprobă în ședință și execută tot ce-i trece preotului prin cap noaptea ca să nu-l supere?
- Nu sunt alese de enoriași? Preotul merge prin sat, „tratează” cu cei pe care îi poate manipula sau au interese și îi „selectează” înțelept pentru următorii patru ani?
- Nu se întrunesc în ședințe deschise, cu accesul liber și al contribuabililor?
- Nu au un program lunar de ședințe, cu procese-verbale de inițiative, hotărâri, dări de seamă?
- Nu sunt supervizate de superiori, prin reprezentanți, la alegeri și după, privind activitatea din parohie?
- Sunt aproape invizibile? Sunt 4-5 consilieri, cu tot cu pălimar, cântăreț, omul de la lumânări și vreo doi rătăciți … ușor! Dacă întrebi un om din sat cine face parte din aceste două găști, dă din umeri!
- Prin membrii lor, sunt direct beneficiari ai oportunităților legate de parohie? Ex.: Cine face gardul? Domnul consilier „X”, nu voluntar, ci pe bani pe care îi împarte cu preotul! Oamenii știu un preț, realitatea este alta…! Consilierii folosesc pământul bisericii în mod gratuit doar ca să tacă, să semneze ce li se pune în față de preot sau să aplaneze murmurul enoriașilor când preotul sare calul cu taxele impuse și fără chitanță reală (oamenii plătesc o sumă, preotul taie chitanța, dacă o taie, pe altă sumă)!
- Nu au o evidență reală a activităților dintr-o parohie? Încasări, plăți, arendări, închirieri, inventar, păduri! Oamenii nici nu știu că au pădure! Nu mai vorbim de lemn!!!
- Se aleg și devin o formă organizată de eludare fiscală și materială a comunității, nu mai vorbim de cea a statului !!!
DECALOGUL CONSILIULUI PAROHIAL ȘI AL COMITETULUI DE FEMEI
*** Nu putem băga pe toți preoții în aceeași oală, cunosc preoți minunați, DAR, având în vedere că se apropie alegerile „libere” de Consilii Parohiale și Comitete de femei în ianuarie 2025, personal, mi-aș dori să văd parohiile înflorind duhovnicește, nu un alt Mercedes din banii de acoperiș al bisericii în curtea stăpânului ironic în haină neagră.
*** Mergând la bunica, am văzut aceste lucruri și, din defect profesional (jurnalist), m-am documentat puțin cum stau lucrurile!
Eu cred în Dumnezeu, în biserică, în frumos, pace, liniște, armonie, DAR mă deranjează cumplit când întâlnesc un „meseriaș” care își spune preot. Oamenii de la țară sunt simpli, dar nu proști. Ei văd multe, dar tac din prea mult bun simț sau … din frică, să nu-i „porcească” preotul la predica de înmormântare.
* Nu pot da numele părintelui și parohia. Mă gândesc la bunica…
Doamne, ajută-ne!”
