Întrucât în această perioadă lucrările de consolidare și reabilitare ale ansamblului de clădiri ale Mănăstirii Slatina sunt în plină desfășurare, vineri, 13 septembrie 2024, prim-ministrul României, domnul Marcel Ciolacu, a vizitat obiectivul aflat în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, dar și alte construcții din incinta complexului monastic. Misiunea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților de a proteja, conserva și valorifica patrimoniul cultural, istoric și religios din Bucovina se oglindește zi de zi atât în proiectele de consolidare ale locașurilor de cult, cât și în efortul comun, Stat și Biserică, de a completa moștenirea înaintașilor.
Premierul României a fost întâmpinat de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, alături de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar, de membri ai Permanenței Consiliului Eparhial și de arhim. Serafim Grigoraș, stareț al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, un alt locaș de cult care beneficiază de ample lucrări de consolidare și reabilitare. Oaspeții, între care Sorin Mihai Grindeanu, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, și Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, alături de premierul țării noastre, au vizitat ansamblul mănăstirii, precum și Biserica Schimbarea la Față a Domnului, în care este așezat spre închinare, într-o frumoasă raclă, capul Sfântului Grigorie Teologul.
Arhid. Vasile Demciuc, consilier în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, le-a vorbit invitaților, între care Gheorghe Șoldan, președintele ales al Consiliului Județean Suceava, și Ioan Stan, senator, despre valoarea istorică, dar și cultural-artistică a acestei vetre monahale, evidențiind particularitățile arhitecturale și picturale ale acestuia, dar și despre Casa Domnească, fosta reședință voievodală construită în anul 1561.
A urmat un moment de rugăciune în prima ctitorie a voievodului Alexandru Lăpușneanu, înaintea icoanei Maicii Domnului, în prezența Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava care a interpretat Axion–ul și troparele hramului.
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a adresat un cuvânt de bun venit celor prezenți în ctitoria nepotului Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, domnul Alexandru Lăpușneanu. Ierarhul i-a dăruit premierului României o copie a icoanei făcătoare de minuni Pantanassa, din Sfântul Munte Athos. „(Este) o icoană lucrată într-o manieră mai deosebită; Maica Domnului stă pe tron cu Pruncul în brațe, vegheată de cei doi arhangheli, semn că ne dorim cu tot dinadinsul ca țara noastră să fie vegheată de Maica Domnului, de Sfinții Îngeri și de toți Sfinții deopotrivă, ajutându-vă în lucrarea pe care o aveți de întreprins la nivel de țară. (…) Vă mulțumim cu toată recunoștința și să știți că la Suceava aveți oameni cu care puteți să faceți lucruri mari cu mijloace mici, în condiții grele, fiind și un timp puțin mai dificil.”
În cuvântul său, Marcel Ciolacu și-a exprimat bucuria de a se afla în această zonă a României, punctând importanța cooperării dintre instituțiile Statului și Biserică și crearea unui mediu adecvat restabilirii în țară a cetățenilor români plecați peste hotare.
La data de 20 octombrie 2022, la sediul Ministerului Fondurilor Europene din București a fost semnat contractul de finanțare pentru renovarea Mănăstirii Slatina, moment de referință pentru istoria mai multor locașuri de cult din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
Proiectul intitulat „Restaurarea Ansamblului Mănăstirii Slatina, jud. Suceava”, cu o durată de implementare de 24 de luni de la semnarea contractului, este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Pilonul IV, Modernizarea/Reabilitarea Siturilor Turistice. Totodată proiectul se încadrează în strategia de promovare a Rutei mănăstirilor din zona Moldovei.
Mănăstirea Slatina a fost construită de voievodul Alexandru Lăpușneanu în perioada 1552-1564, fiind sfințită la 14 octombrie 1558. Domnul Moldovei a dăruit ctitoriei sale capul Sfântului Ierarh Grigorie Teologul, odor așezat și astăzi în biserica mănăstirii.
Mănăstirea, prin activitatea duhovnicească intensă și profundă, a dăruit întregii țări în secolul al XX-lea numeroase raze ale Ortodoxiei, la acea vreme monahii Arsenie Papacioc, Cleopa Ilie, Petroniu Tănase, Antonie Plămădeală, Andrei Scrima ș.a., personalități care s-au dovedit a fi mai târziu stâlpi ai credinței românești, teologi și duhovnici care, prin darul lui Dumnezeu, vor îmbogăți sinaxarele.
Irina Ursachi
