La opt zile după începutul anului bisericesc, 1 septembrie, care potrivit unei tradiții iudaice străvechi amintește de crearea lumii, Sfinții Părinți au rânduit sărbătorirea nașterii celei din Care S-a întrupat, la plinirea vremii, Hristos – Cuvântul lui Dumnezeu, Cel deoființă cu Tatăl prin Care toate s-au făcut. Și după cum ziua a opta simbolizează veșnicia și înveșnicirea creației, existența mai presus de materie și timp, și nașterea pruncei Mariei nu a fost doar rodul rugăciunilor îndelungate și mult stăruitoare ale Drepților Părinți Ioachim și Ana, ci și semnul înduhovnicirii lor, al sfințirii vieții prin postire aspră și înlăcrimată rugă, prin multă răbdare, credință smerită și nădejde neclintită în Dumnezeu. Prin pronie dumnezeiască, împlinirea trăită de o familie a devenit bucuria întregii lumi, căci din copila zămislită la bătrânețe „a răsărit Soarele dreptății, Hristos Dumnezeul nostru” pentru a dărui viață veșnică celor ce se îndepărtaseră de Izvorul dătător de viață.
Ziua ce amintește liturgic de Nașterea Maicii Domnului este prilej de nemărginită veselie duhovnicească pentru una dintre mănăstirile tinere ale Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, cel de-al treilea ctitor, vrednicul de pomenire Preasfințitul Gherasim Cucoșel Putneanul, alegând să așeze biserica nouă sub semnul acestei mari sărbători.
Astăzi, 8 septembrie 2024, în al douăzecilea an de slujire în biserica nouă, ridicată în numai patru ani, între 2000 și 2004, cei doi ierarhi ai eparhiei Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar, s-au aflat în mijlocul numeroasei obști de maici și al credincioșilor care au venit în număr mare din împrejurimi, dar și din colțuri mai îndepărtate ale țării, prieteni ai mănăstirii ce se ițește smerit dintre colinele molcome ale Podșului Fălticenilor.
Prăznuirea nașterii Născătoarei de Dumnezeu s-a împletit în mod providențial în acest an cu duminica premergătoare marii sărbători a Înălțării Sfintei Cruci, altarul de jertfă al Celui Care, Împărat al cerurilor fiind, a venit în lume ca să o mântuiască. Pericopa evanghelică rânduită a se citi în această zi redă convorbirea în cadrul căreia Mântuitorul Hristos îi vorbește învățătorului de lege Nicodim despre naşterea de sus „din apă și din Duhul (Sfânt)”, Fecioara Maria fiind cea care, prin virtuțile cu care și-a împodobit viața încă de la primul pas în templul din Ierusalim și prin ascultare desăvârșită, a devenit „chivotul lui Dumnezeu, cămara Împăratului” pentru ca „Hristos să intre în lume”.
Cei doi arhierei au săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la altarul de vară din incinta complexului monastic, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte clerici de la Centrul Eparhial Suceava, între care arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ, și arhim. Mihail Balan, exarh de zonă și stareț al Mănăstirii Sihăstria Râșcăi.
Corul maicilor Mănăstirii Cămârzani, dirijat de monahia Ioana Ungureanu, a răspuns liturgic rugăciunilor și ecteniile soborului slujitor. Cunoscut în țară și peste hotare pentru măiestria interpretării căntărilor psaltice și pentru duioșia pe care o transmite, corul ce împlinește în acest an două decenii de existență a înfrumusețat slujba și a înălțat duhovnicește sufletele slujitorilor, ale monahilor și monahiilor și a mulțimii credincioșilor veniți să o cinstească pe Maica Domnului cea mult iubitoare și să primească binecuvântarea arhierească.
Întrucât mâine debutează noul an școlar, în cadrul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a citit și rugăciunea special alcătuită pentru binecuvântarea elevilor, studenților, dascălilor și părinților, pentru ca, prin împreuna lucrare cu Mult-Milostivul Dumnezeu, talanții învățăturii să fie înmulțiți cu dragoste, bună chivernisire, dăruire, demnitate și dreaptă socoteală și astfel să aducă însutită rodire în lucrarea lor, spre folosul familiei și al comunității din care fac parte, dar și țării și al Sfintei noastre Biserici.
La praznicul celei care reprezintă un model de desăvârșită viețuire închinată lui Dumnezeu au fost prezenți și stareți ai chinoviilor din cuprinsul eparhiei, din Arhiepiscopia Iașilor, precum arhim. Serafim Grigoraș, starețul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, și arhim. Teodosie Pleșca, starețul Mănăstirii Zosin, Botoșani.
Între pelerinii prezenți s-au numărat și binefăcători și susținători ai lucrării Bisericii, între care reprezentanți ai autorităților locale, dintre care amintim pe domnul Iulian Bogdan Amariei, primar al comunei Vadu Moldovei.
La invitația Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, cel care a rostit cuvântul de învățătură a fost Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul. Preasfinția Sa a prezentat credincioșilor unul dintre cele mai cunoscute imne liturgice dedicate Fecioarei Maria, și anume Troparul Praznicului Nașterii Maicii Domnului, în care este concentrată întreaga teologie a sărbătorii: „Naşterea ta, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, bucurie a vestit la toată lumea; că din tine a Răsărit Soarele dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru. Şi dezlegând blestemul, a dat binecuvântare; şi stricând moartea, ne-a dăruit nouă viaţă veşnică.” Astfel, pornind de la poezia-sinteză a sărbătorii, ierarhul a punctat atât elementele ce caracterizează această naștere atât de aparte (petrecută la bătrânețe, mult așteptată, aducătoare de bucurie) și cele două trăsăturile fundamentale ale rodului zămislit din Drepții Ioachim și Ana (de Dumnezeu Născătoare și Fecioară), cât și rolul covârșitor în mântuirea neamului omenesc: din tine a răsărit Soarele dreptății, Hristos Dumnezeul nostru, Care dezlegând blestemul a dat binecuvântare și Care, pe Cruce fiind răstignit și în mormânt cu trupul așezat, stricând moartea ne-a dăruit, nouă, viață veșnică. Teologia succintă, dar plină de profunzime a troparului este completată de celelalte cântări liturgice ale acestei zile ce amintește de bucuria ce s-a vestit în toată lumea, pentru ca fiecare creștin să reflecteze și să extragă ceea ce este de folos și ziditor sufletului său, Preasfințitul Părinte subliniind că două direcții ar trebui să fie urmărite: credința și mărturisirea despre Maica Domnului, respectiv nașterea omului celui nou înlăuntru, prin pocăință curată și alipire de Dumnezeu.
În încheierea cuvântului său, Părintele Episcop-Vicar a prezentat cele mai proaspete apariții editoriale sub egida Editurii Crimca, cu multa osteneală a obștii Mănăstirii Cămârzani, și anume patru volume închinate Preasfințitului Părinte Gherasim Putneanul, cel din urmă ctitor al înfloritorului așezământ monahal, anul acesta împlinindu-se 100 de ani de la nașterea sa și 20 de ani de la mutarea în lăcașurile cerești. Cele patru volume, I. Jurnal: 1966-1988, II. Jurnal: 1988-1992, III. Jurnal: 1992-2000 și IV. Jurnal: 2001-2004 surprind, după cum însuși autorul mărturisește, crâmpeie din „zbuciumata activitate de fiecare zi”: „Gândul mi-a fost mai mult să las scris din problemele duhovnicești, anumite stări de bucurie duhovnicească, meditații personale și chiar realizări din tot ce am făcut.” (Mănăstirea Putna, 1966)
După Rugăciunea Amvonului, cei doi arhierei au citit împreună rugăciuni de dezlegare, pentru sănătatea sufletului și trupului, dar și pentru vindecarea depresiei și a altor tulburări sufletești.
Pentru a accesibiliza taina și rostul nașterii celei numite Maică a Vieții și Împărăteasa cerurilor, prin care s-a scris cea dintâi filă a istoriei mântuirii neamului omenesc, chiriarhul eparhiei Sucevei a sintetizat într-un Decalog la Nașterea Maicii Domnului, ce poate fi lecturat aici, modalități concrete prin care creștinii pot deveni vase alese ale Preasfintei Treimi. Pildă de credință statornică, rugăciune stăruitoare și nădeje neclintită sunt Ioachim și Ana, bunicii după trup ai Mântuitorului, Ana, mama lui Samuel, sau sfinții, prietenii și călăuzitorii noștri.
Cei ce doresc să se îmbogățească spiritual și să își lărgească orizontul cunoștințelor pot lectura pe pagina Arhiepiscopiei cele două cuvinte de învățătură alcătuite de Părintele Arhiepiscop Calinic, „A te naşte de sus înseamnă a te naşte din Hristos, prin Botez”, referitoare la tâlcurile ascunse în convorbirea la ceas de seară a Mântuitorului Iisus Hristos cu învățătorul de lege, Nicodim, și „Nașterea Maicii Domnului”, o abordare sintetică din perspectivă istorică, patristică, imnografică și teologică a „tainei ce preînchipuie o taină şi mai adâncă”.
La final, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a adus mulțumiri Preasfințitului Părinte Episcop-Vicar, pentru cuvânt, dar și pentru bogăția informațiilor expuse. Gândul de mulțumire și de recunoștință s-a îndreptat apoi către maica stareță și întreaga obște monahală pentru hărnicia, destoinicia și jertfelnicia cu care susțin activitățile Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Părintele Arhiepiscop a mulțumit apoi soborului slujitor și tuturor celor care cu multă dragoste și-au îndreptat pașii spre chinovia mult iubită a celui supranumit „bunicul Bucovinei”, Preasfințitul Gherasim. Fiindcă între cei care au ales să înceapă această zi de sărbătoare sub streașina frumoaselor clădiri în stil moldovenesc se poartă preafrumosul nume Maria, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic i-a felicitat pe toți sărbătoriții acestei zile, dar și pe toți credincioșii prezenți, urându-le ca Mântuitorul Iisus Hristos să le dăruiască ani buni, mulți cu sănătate și sporite împliniri.
Nu în ultimul rând, ierarhul i-a invitat pe cei prezenți la cea mai veche și mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci, la hramul de toamnă al Mănăstirii Râșca, al cărei stareț a fost vreme de aproape un an, în perioada 1990-1991.
În numele maicii starețe Maria Deac, arhim. Mihail Balan a mulțumit celor doi ierarhi, părinți spirituali ai Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, pentru prezență și binecuvântare, părinților stareți, părinților consilieri, maicilor starețe care au fost împreună slujitori și împreună rugători, dar și autorităților și instituțiilor locale, care s-au implicat în organizarea în cele mai bune condiții a evenimentului. De asemenea, a înălțat rugăciune către Bunul Dumnezeu și Maica Sa Preasfântă, ca să răsplătească celor care au reușit în aceste zile, prin osteneala lor, să înfrumusețeze și să ajute la săvârșirea lucrărilor de pregătire pentru hram, dar și tuturor celor care, cu mic, cu mare, de aproape sau de departe, au venit să aducă prinos de rugăciune curată în acest loc binecuvântat.
Înainte de tradiționalul moment al binecuvântării cu apă sfințită de către cei doi ierarhi, părinții slujitori au împărțit iconițe cu reprezentarea iconografică a sărbătorii împărătești prăznuite liturgic astăzi.
Scurt istoric
Primul locaș de cult ridicat în acest loc binecuvântat de Dumnezeu a fost biserica aflată sub ocrotirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, construită în 1863 de boierul Manolache (Emanoil) Morțun în incinta conacului său de pe moșia Cămârzani.
După moartea ctitorului, la 21 noiembrie 1898, sfântul locaș a devenit biserică parohială, dar în 1938, după desființarea vechii reședințe boierești, biserica a rămas singuratică în câmpul dintre sate. Totuși, în pofida vremurilor tulburi nu a rămas niciodată părăsită. Prin strădaniile părintelui paroh Gheorghe Baltag, biserica a fost transformată în 1948 în schit de călugări, aparţinând, din punct de vedere administrativ, pe rând, de cele trei mari lavre apropiate: Neamţ, Slatina (stareț fiind în acea perioadă părintele Cleopa Ilie) și Râşca.
Deși desființat în urma Decretului 410 din 1959, biserica fiind afiliată din nou parohiei din Ciumulești-Gane, viața liturgică și orânduială monahală nu a încetat, prin osârdia protosinghelului Vichentie Bobeică. Nevoit să plece din Neamțul metaniei sale ca urmare a prevederilor Decretului 410, a primit totuși binecuvântarea să slujească în vechea ctitorie boierească. Astfel, Dumnezeu nu a îngăduit ca altarul Sfântului Gheorghe să rămână vreodată pustiu.
În anul 1992, la inițiativa și cu implicarea Preasfinţitului Părinte Gherasim Putneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților la acea vreme, mănăstirea a fost redeschisă, formându-se aici o importantă obște de maici.
Începând din anul 2000, prin demersurile și osteneala Vlădicăi originar din aceste locuri și a credincioșilor de atunci, a fost ridicată noua biserică, așezată sub ocrotirea Născătoarei de Dumnezeu, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”.
Alături de racla în care sunt așezate fragmente ale cinstitelor moaște ale mai multor sfinți, între odoarele locașului de cult se numără și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, așezată în incinta bisericii mari a vetrei monahale.
De-a lungul timpului au fost înființate mai multe ateliere: un atelier de sculptură, unul de pictură, unul de croitorie, o prescurărie, maicile fiind implicate și în activități tipografice și de confecționare lumânări.
În cimitirul mănăstirii, alături de primii ctitori, își doarme somnul de veci Preasfințitul Părinte Gherasim Putneanul, Episcop-Vicar al eparhiei între anii 1992 – 2004, al treilea ctitor al așezământului monahal închinat Născătoarei de Dumnezeu și cel căruia i se datorează forma actuală.
Daniela Livadaru
Irina Ursachi
