Praznicul Bunei Vestiri reiterează momentul în care Preacurata Fecioară Maria a devenit, prin libera alegere și prin lucrarea Preasfintei Treimi, chivot sfințit al lui Dumezeu, Tatăl umbrind-o, Duhul Sfânt pogorându-Se asupra ei, iar Fiul întrupându-Se în pântecele ei. Istoria omenirii cufundată în păcat capătă sens căci prin consimțământul Maicii Domnului, dublat de credința și nădejdea ei nemărginită în Dumnezeu, Cel mai presus de fire Se unește cu firea omenească pentru a o reașeza prin Jertfă, Înviere și Înălțare în Rai, în demnitatea cea dintâi.
Astăzi, 25 martie 2024, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, s-a aflat la Paraclisul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. După închinarea la cinstitele moaște ale Sfântului Mare Mucenic ocrotitor al Cetății Sucevei, ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur unită cu Vecernia, alături de arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ, și protos. Gavriil Zorilă.
Răspunsurile liturgice la sărbătoarea care aminteşte de bucuria veștii pe care Arhanghelul Gavriil a adus-o Sfintei Fecioare Maria, – că Îl va naşte pe Mântuitorul lumii –, au fost oferite de membri ai Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava.
În cuvântul de învățătură publicat pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a explicat importanța răspunsului afirmativ al Fecioarei Maria la chemarea de a fi Maică după trup Fiului lui Dumnezeu, revelată ei în Nazaret de Arhanghelul Gavriil.
„Întruparea Fiului lui Dumnezeu a făcut parte din planul lui Dumnezeu. Ce s-ar fi întâmplat cu omul dacă nu ar fi căzut în păcat? Părintele Dumitru Stăniloae spune că în acest caz, omul ar fi înaintat aşa de mult în unire cu Hristos prin întregimea fiinţei sale, – trup şi suflet –, încât Fiul lui Dumnezeu ar fi devenit ipostasul ei (al fiinţei) fundamental, ca expresie a iubirii lui Dumnezeu. Întruparea a fost anticipată de Dumnezeu prin pana prorocului Isaia: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel. (Isaia 7, 14). Dumnezeu a trimis la plinirea vremii pe Fiul Său, născut din femeie, ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere (cf. Galateni 4, 4-7). Deci, în ecuaţia mântuirii a fost nevoie de intervenţia femeii, întruchipată în persoana Maicii Domnului, care este deodată Maică şi Fecioară.”
Ierarhul a adus în atenție și faptul că Dumnezeu respectă libertatea de a alege a fiecărei făpturi raționale: „De remarcat este faptul că îngerul îi vesteşte ceva ieşit din rânduiala firii – Întruparea lui Hristos. Iisus nu are tată după firea Lui omenească, ci întruparea Fiului lui Dumnezeu s-a consumat prin iconomia lui Dumnezeu. Iisus nu este copilul lui Iosif, ci doar al Fecioarei Maria. Este un caz unic în istorie, faptul că un prunc a fost născut dintr-o fecioară care şi după naştere a rămas fecioară. Aceasta şi motivează uimirea nestăpânită a Fecioarei Maria: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat? (Luca 1, 34). În această întrebare ea întrevede, spune părintele Galeriu, o nouă cale, o dezlegare divină. Se află în faţa momentului unic în istorie numit plinirea vremii. Această încredinţare îi sporeşte încrederea în cele spuse ei de înger: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. (Luca 1, 35). [..] Răspunsul: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul Tău!(Luca 1, 38) revelează puterea slujitoare a Fecioarei Maria. În aceste cuvinte stă dovada credinţei şi smereniei ei.”
Praznicul Bunei Vestiri din acest an a avut o însemnătate deosebită pentru Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, împlinindu-se treizeci și trei de ani de când le slujește Preasfintei Treimi și Bisericii ca arhiereu.
În cele peste trei decenii de slujire arhierească, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a păstorit cu multă dragoste și vrednicie turma care i-a fost dată în grijă de Preamilostivul Dumnezeu. În tot acest timp, Înaltpreasfinția Sa a publicat zeci de cărți, a coordonat numeroase lucrări dedicate unor personalităţi ecleziale şi laice și a scris sute de articole şi prefeţe, care se găsesc în cărţi, în presa laică şi în cea bisericească.
Activitatea pastoral-misionară a Înaltpreasfinției sale însumează mii de slujbe săvârşite în locașurile de cult din Arhiepiscopia Iaşilor și Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, însoţite de predici elaborate, publicate ulterior în treisprezece volume, combaterea și reducerea până la desfiinţare a nenumărate fenomene parabisericeşti, printre care fenomenul dogarist, arsenisto-gherasimist, Zamisnicul, KGB-ist, Bodeşti, Homiţa, Codrii Paşcanilor, Râpa lui Coroi, Secuieni.
Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic s-a ocupat și de îndeplinirea programului „Nici un sat fără biserică”, iniţiat de Preafericitul Daniel în timpul păstoriei sale ca Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, continuat în Eparhia Sucevei ș Rădăuților. Programul a constat în identificarea şi sfinţirea locurilor pentru noile biserici, realizarea proiectelor, sensibilizarea autorităţilor locale şi judeţene, precum şi a diferiţi sponsori cu posibilităţi financiare şi materiale pentru susţinerea lucrărilor în desfăşurare.
O latură importantă a acestui proiect o constituie construirea de case parohiale şi sociale, restaurarea, consolidarea şi pictarea bisericilor, construirea de noi clopotniţe sau restaurarea celor existente, construirea unor case mortuare ş.a.
Tot pe plan misionar-pastoral s-a ocupat și de intensificarea vieții liturgice, preocupându-se ca nicio biserică să nu rămână fără preot slujitor și reactivând viața monahală în lăcașuri închise sau transformate de-a lungul timpului în biserici parohiale: Solca, Arbore, Pătrăuți, Părhăuți, Bălinești, Ilișești, Mănăstioara, Sfântul Ilie – Șcheia, Siminicea, Ițcani, Mirăuți ș. a.
Dintre lucrările de seamă ale Înaltpreasfinției Sale amintim: Mănăstirea Vlădiceni, Mănăstirea Hadâmbu, Mănăstirea Zosin, Mănăstirea Eşanca, Mănăstirea Vorona (2 case şi gospodăria anexă), Mănăstirea Sihăstria Voronei (casa monahală şi noua biserică), Mănăstirea Gorovei (restaurarea şi consolidarea bisericii), Mănăstirea Scăricica, Mănăstirea Sihăstria Putnei (vechea şi noua biserică), Mănăstirea „Sfântul Ierarh Ioan de la Râşca” – Suceava, Aşezământul „Sfântul Ierarh Leontie” – Rădăuţi, Suceava, , Centrul muzeal și multicultural „Palatul Dornelor”, ansamblul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” – în desfășurare, Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Mitropolitul Dosoftei” – în curs de finalizare.
În plus, Părintele Arhiepiscop Calinic este ctitor principal al multor biserici parohiale şi aşezăminte sociale, aşezăminte pe care, de-a lungul timpului, împreună cu fiii săi duhovniceşti, le-a susţinut şi încă le mai susţine.
La 25 ianuarie 1991 a fost ales de către Sfântul Sinod Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu titulatura „Botoşăneanul”, la propunerea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Daniel, numirea fiind confirmată prin Decretul nr. 16 din 15 martie 1991. Hirotonia în treapta de arhierei a avut loc la data de 25 martie în Catedrala Mitropolitană din Iași.
În data de 21 iulie 2020, a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, ceremonia de întronizare având loc în data de 26 iulie 2020, la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”.
Bunul Dumnezeu să-i dăruiască Înaltpreasfinției Sale ani mulți, buni, luminoși şi roditori întru lucrarea mântuirii şi slujirea Bisericii!
Daniela Livadaru
Irina Ursachi
