Data nașterii:  18 noiembrie 1957
Locul nașterii:  Loc. Iași, jud. Iași

Tuns în monahism: 1984
Hirotonit ierodiacon: 14 mai 1986 
Hirotonit ieromonah: 15 august 1986
Hirotonit episcop: 25 martie 1991
Întronizat arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților: 26 iulie 2020

Născut pe 18 noiembrie 1957, în oraşul Iaşi.

În perioada 1964 – 1974 a urmat primele 10 clase la Școala Generală „Ion Creangă”, nr. 2, Iași.

În perioada 1974 – 1978 a urmat Liceul Electrotehnic nr. 1 din oraşul Iaşi.

În perioada 1978 – 1980 a satisfăcut stagiul militar.

În luna martie a anului 1980 s-a închinoviat la Mănăstirea Putna, iar în anul 1984 a fost tuns în monahism cu numele de Calinic.

În perioada 1985 – 1989, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Sucevei, a urmat cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu, pe care le-a absolvit în 1989 cu lucrarea de licenţă Parabolele lui Iisus de Joachim Jeremias (traducere din limba engleză), având ca îndrumător pe Pr. prof. dr. Vasile Mihoc.

Pe 14 mai 1986 a fost hirotonit diacon, în Catedrala Mitropolitană din Iași, de PF Teoctist, la acel moment Mitropolit al Moldovei și Sucevei și recent ales locţiitor de patriarh în urma morții Patriarhului Iustin Moisescu, iar la 15 august, același an, la hramul Mănăstirii Putna, a fost hirotonit ieromonah pe seama acestei mănăstiri, tot de Preafericirea Sa.

La Mănăstirea Putna, în perioada 1980-1989, a îndeplinit diferite ascultări, printre care: muzeograf, slujitor, mare eclesiarh ş.a.

În octombrie 1990 a fost numit stareţ al Mănăstirii Râşca de către IPS Părinte Daniel, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, care l-a ridicat și la rangul de arhimandrit.

Pe 25 ianuarie 1991, la propunerea IPS Părinte Mitropolit Daniel, a fost ales de către Sfântul Sinod ca Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, cu titulatura „Botoșăneanul”, numirea fiind confirmată prin Decretul nr. 16 din 15 martie 1991.

Hirotonia întru arhiereu a avut lor pe 25 martie 1991, în Catedrala Mitropolitană, fiind săvârşită de IPS Daniel, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi PS Eftimie, Episcop al Romanului şi Huşilor, în prezenţa şi a altor ierarhi.

În data de 21 iulie 2020, a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, ceremonia de întronizare având loc în data de 26 iulie 2020, la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, fiind condusă de IPS Părinte Teofan, Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, în prezenţa mai multor ierarhi.

În perioada 1992 – 1995 a frecventat, în regim privat, cursurile Facultăţii de Medicină din cadrul Academiei Mihăilene, reînfiinţată de profesorii G. Marderos şi E. Balaure, iar în perioada 1994-1998 pe cele ale Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Petre Andrei” – Iaşi. A absolvit cu lucrarea de licenţă Aspecte de drept comparat, comunitar şi internaţional privind transplantul de organe, la catedra de Drept internaţional, conducător ştiinţific fiind prof. univ. dr. Constantin Andronovici; lucrarea a fost apreciată cu calificativul maxim.

În perioada 1995-1998 a frecventat cursurile de doctorat, specializarea Istoria Filosofiei, catedra Istoria Filosofiei şi Axiologiei, Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” – Iaşi, obţinând pe 14 mai 1998 titlul de Doctor în Filosofie în urma prezentării tezei cu tema interdisciplinară Tanatologia în proiecţiile sale teologice şi filosofice, sub îndrumarea prof. univ. dr. Petre Dumitrescu (calificativul Magna cum laude).

Din comisie au făcut parte Pr. prof. univ. dr. Constantin Galeriu, prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei, prof. univ. dr. Petre Dumitrescu, prof. univ. dr. Constantin Marin şi acad. prof. univ. dr. Gheorghe Scripcaru.

Iată ce spunea Pr. prof. univ. dr. Constantin Galeriu la susţinerea tezei de doctorat: „(…) lucrarea reprezintă un unicat în spiritualitatea românească contemporană” (a se vedea Tanatologie şi nemurire, p. 399).

În perioada 2000-2004 a frecventat cursurile de doctorat, specializarea Epistemologie şi filosofia ştiinţei, catedra Logică şi filosofie sistematică „Petre Botezatu”, Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi. Lucrarea de doctorat cu tema interdisciplinară Logica Trinităţii, realizată sub îndrumarea acad. prof. univ. dr. Teodor Dima, a fost susţinută public la 28 decembrie 2004, obţinând titlul de Doctor în Filosofie, specializarea Epistemologie şi filosofia ştiinţei (calificativul Magna cum laude).

Din comisie au făcut parte Arhid. prof. univ. dr. Constantin Voicu, acad. prof. univ. dr. Teodor Dima; acad. prof. univ. dr. Alexandru Surdu; prof. univ. dr. Constantin Marin şi prof. univ. dr. Traian Stănciulescu.

Iată ce spunea Arhid. prof. univ. dr. Constantin Voicu, la susţinerea celei de-a doua teze de doctorat: „Lucrarea Logica Trinităţii este «vânt de primăvară duhovnicească» ce adie pe ogorul Culturii (…) şi spornic progres pentru teologia Bisericii”. Arhid. prof. univ. dr. Ioan Ică jr. spunea: „Logica Trinităţii este o lucrare de pionierat la noi, extrem de utilă şi, sper, deschizătoare de drumuri în teologia şi cultura românească”.

Activitatea pastoral-misionară însumează mii de slujbe săvârşite în parohiile din Arhiepiscopia Iaşilor, însoţite de predici elaborate, publicate ulterior în zece volume; alcătuirea unor statistici privind situaţia cultelor neoprotestante şi a caselor de adunare de pe raza arhiepiscopiei; reducerea până la desfiinţare a nenumărate fenomene parabisericeşti, printre care fenomenul dogarist, arsenisto-gherasimist, Zamisnicul, KGB-ist, Bodeşti, Homiţa, Codrii Paşcanilor, Râpa lui Coroi, Secuieni.

S-a ocupat de îndeplinirea Programului „Nici un sat fără biserică”, iniţiat de Preafericitul Daniel, în timpul păstoriei sale ca Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Programul a constat în identificarea şi sfinţirea locurilor pentru noile biserici, realizarea proiectelor, sensibilizarea autorităţilor locale şi judeţene, precum şi a diferiţi sponsori cu posibilităţi financiare şi materiale pentru susţinerea lucrărilor în desfăşurare.

Totodată, programul a inclus şi construirea de case parohiale şi sociale, restaurarea, consolidarea şi pictarea bisericilor, construirea de noi clopotniţe sau restaurarea celor existente, construirea unor case mortuare ş.a. Centralizarea pentru perioada 1991-2019, la nivel de eparhie, se prezintă astfel: biserici construite (391), biserici restaurate (415), biserici pictate (375), case parohiale construite (494), case de prăznuire / sociale (462); clopotniţe (149), case mortuare (75).

Dintre cele mai reprezentative lucrări în care Înaltpreasfinţia Sa s-a implicat în mod deosebit, amintim: Mănăstirea Vlădiceni, Mănăstirea Hadâmbu, Mănăstirea Zosin, Mănăstirea Eşanca, Mănăstirea Vorona (2 case şi gospodăria anexă), Mănăstirea Sihăstria Voronei (casa monahală şi noua biserică), Mănăstirea Sihăstria Putnei (vechea şi noua biserică), Mănăstirea Scăricica, Schitul „Sfântul Ierarh Ioan de la Râşca” – Suceava, Aşezământul „Sfântul Ierarh Leontie” – Rădăuţi, Suceava, Mănăstirea Gorovei (restaurarea şi consolidarea bisericii) ş.a.

În plus, este ctitor principal la foarte multe biserici parohiale şi aşezăminte sociale, aşezăminte pe care, de-a lungul timpului, împreună cu fiii săi duhovniceşti, le-a susţinut şi încă le mai susţine.