„Doamne, Doamne, caută din cer și vezi și cercetează via aceasta pe care a sădit-o dreapta Ta și o desăvârșește pe ea“ (Psalmii 79, 15-16)” – pentru a avea parte de bucuria intrării în Împărăţia lui Dumnezeu, creștinul trebuie să ofere la timpul potrivit roadele viei care ne-a fost încredințată spre îngrijire – aceste gânduri au fost împărtășite astăzi la Catedra Arhiepiscopală din Suceava în cea de-a treisprezecea duminică după Pogorârea Sfântului Duh, 3 septembrie 2023.
Ziua în care în bisericile ortodoxe este lecturat fragmentul Sfintei Evanghelii referitor la Parabola lucrătorilor celor răi, credincioșii și clericii prezenți la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” au avut prilejul de a participa la Sfânta Liturghie arhierească. Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur pe un podium special amenajat în incinta așezării monahale, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte slujitori ai mănăstirii și clerici de la Centrul Eparhial, între care arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou” a Catedralei Arhiepiscopale, dirijată de pr. Ionuț Lucian Tablan Popescu, iar la momentul rânduit teologul Constantin Alin Rusu a fost hirotonit diacon pe seama Așezământului de copii „Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți”.
Cuvântul de învățătură a fost rostit de pr. Adrian Duțuc, cadru didactic la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Mitropolitul Dosoftei” și parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din Suceava. Sfinția Sa a explicat înțelesul duhovnicesc al Parabolei lucrătorilor celor răi, rostită de Mântuitorul şi consemnată de sfinții apostoli și evangheliști Matei, Marcu şi Luca, și i-a îndemnat pe cei prezenți să se arate vrednici lucrători ai viei încredințate de Preamilostivul Dumnezeu, pentru a da roade la vremea roadelor.
Părintele Arhiepiscop Calinic i-a mulțumit părintelui oaspete pentru predică și l-a felicitat pe cel care a primit cu binecuvântarea Bunului Dumnezeu darul hirotoniei.
La finalul slujbei, Înaltpreasfinția Sa a citit rugăciuni de dezlegare și pentru sănătate, inclusiv pentru cei ce suferă de depresie, și i-a binecuvântat pe credincioși prin stropire cu apă sfințită.
Ca de fiecare dată, pelerinii aflați la Catedrala Arhiepiscopală au simțit și bucuria întâlnirii cu Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou, mare făcător de minuni și grabnic ajutător, ale cărui cinstite moaște ocrotesc neîncetat Cetatea Sucevei.
Scurt istoric
Tradiția atestă faptul că pe locul unde este astăzi biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” a existat o biserică de dimensiuni reduse, care însă nu a supraviețuit timpului.
Zidirea bisericii Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“ a fost începută în anul 1514 de Bogdan al III-lea, fiul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, lucrarea fiind terminată de nepotul acestuia, Ştefăniţă Vodă, în anul 1522. Biserica a fost pictată atât în interior, cât şi în exterior în perioada 1532-1534, în timpul primei domnii a lui Petru Rareş.
La Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou din Suceava” a funcționat o școală teologică, sprijinită de marii mitropoliți ai vremii. Astfel, în clădirile mănăstirii este atestată o școală clericală, din 1786, și apoi Institutul Teologic, începând cu 1826. Tot aici, de-a lungul timpului, au lucrat caligrafi, gravori în lemn și în metal, miniaturiști sau dascăli de limba română, greacă și slavonă.
În Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, sub un baldachin de piatră, se află racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou, aduse de la fosta Catedrală Mitropolitană a Moldovei, Biserica Mirăuţi, în anul 1589.
Mănăstirea a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei în perioada 1522-1677, iar din anul 1991, pe cel de reședință arhiepiscopală.
În anul 1993, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul mănăstirii pe lista patrimoniului cultural mondial.
Irina Ursachi
