„O întrebare – lămurire.
Înaltpreasfințite Calinic, se poate spune Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul și în afara Postului Mare? De exemplu, dimineața și seara, după rugăciunile de dimineață sau seară, sau când mai simți nevoia?
Iertați-mă. Mulțumesc.”
Doamne, ajută!
Dacă unele rugăciuni sunt specifice unor perioade ale Anului Bisericesc, în cazul de față, perioadei Triodului, nu înseamnă că nu pot fi rostite ori de câte ori sufletul cere aceasta. Personal, analizând această rugăciune, nu văd nicio Interdicție în a o rosti cineva oricând și a-I cere lui Dumnezeu să îndepărteze de la el cele patru duhuri: al trândăviei, al griji de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert, și să-l înnobileze cu duhul curăției, cu duhul gândului smerit, cu duhul răbdării și cu cel al dragostei, cu puterea de a-și vedea și recunoaște păcatele și de a nu-l mai osândi pe semenul său. Aș spune chiar că este asemenea Rugăciunii lui Iisus, însă mai detaliată.
Pace și mult folos duhovnicesc!
„Doamne, ajută!
Te poți tunde și bărbieri atunci când ești în perioada de doliu de 40 de zile? Atunci când moare un bunic…”
Doamne, ajută!
Dacă nu suportați barba și părul mai lung sau aveți vreo recomandare în acest sens de la medic, din pricina unor eczeme/iritații ale pielii etc., vă puteți tunde și bărbieri, rămânând ca pe cel strămutat la cele veșnice să-l purtați în suflet, la rugăciune și la Sfânta Liturghie.
Pace și liniște sufletească!
„Ce părere aveți despre decorporalizare? Am citit o carte scrisă de un preot, care combate cartea părintelui Nicodim Măndiță, și având niște îndoieli am îndrăznit să vă scriu.
Binecuvântați.”
Doamne, ajută!
Subiectul acesta, cunoscut unor părinți ca Arsenie Boca, Nicodim Măndiță, Nil Dorobanțu ș.a., nu a făcut parte din preocupările mele. Așadar, nu pot oferi un răspuns competent.
Pace și bucurie!
„Doamne, ajută!
Cunoașteți unde este hram în Suceava cu Sfânta Maria Magdalena, că e mâine, sau unde se află în ziua de azi moaștele ei?”
Doamne, ajută!
Din secolul al IX-lea, împăratul Leon al VI-lea Înțeleptul a așezat moaștele Sfintei în Mănăstirea „Sfântul Lazăr” din Constantinopol. Mâna stângă a Sfintei este păstrată în Sfântul Munte, la Mănăstirea Simonospetra.
La noi în țară, părticele din moaștele ei se află la Biserica „Sfântul Antonie cel Mare, Sfântul Ioan Casian și Sfânta Mironosiță Maria Magdalena” și la Biserica „Buna Vestire” Bellu din București și la Mănăstirea Pantocrator din Drăgănești Vlașca, jud. Teleorman.
Cu siguranță mai sunt și alte biserici în care se păstrează moaștele Sfintei Maria Magdalena.
În Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, nu există vreun locaș de cult care să aibă ca hram principal praznicul Sfintei Mironosițe Maria Magdalena.
Pace și bucurie!