Binecredinciosul voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, continuând o veche tradiţie voievodală de înălţare de locaşuri sfinte pe temeliile altora mai vechi, a început la 1 Mai 1488, zi în care este pomenit Sf. Prooroc Ieremia, înălţarea unui sfânt locaş închinat Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, ctitorie aşezată la poalele Dealului Crucii înspre Pârâul Şcheii, lucrare terminată la 15 octombrie 1488, după cum glăsuieşte pisania pusă cu grijă de ctitor deasupra uşii de intrare.
Praznicul Sf. Prooroc Ilie din acest an a adunat pelerini şi credincioşi la Mănăstirea Sf. Ilie Scheia Suceava, ctitorie a marelui voievod al Ţării Moldovei , veniţi pentru a se ruga şi a aduce mulţumiri pentru toate darurile primite. Credincioşii ajunşi la hramul istoricului aşezământ monahal au avut posibilitatea să participe la slujbele religioase săvârşite în zi de sărbătoare şi să se roage cu slujitorii sfintelor altare la Sf. Ilie ca să mijlocească înaintea Tronului ceresc pentru sănătatea oamenilor, pentru împlinirea cererilor de folos.
În cuvântul de învăţătură rostit de Preacuviosul Părinte Dosoftei Dijmărescu exarh cultural în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor a arătat că Sf. Proroc Ilie este pentru noi un model de credinţă în vremuri de încercare, un model de statornicie în dreapta credinţă când rămânem puţini, Sf. Proroc Ilie fiind împreună cu Sf. Ioan Botezătorul prototipul vieţii monahale pentru că au trăit în pustie, rugăciune, meditaţie în legătură cu Dumnezeu şi au fost mari postitori, multe din faptele minunate ale Prorocului Ilie fiind prefigurări ale unor lucrări mântuitoare din viaţa Domnului nostru Iisus Hristos.
La sfârşitul Sf. Liturghii, arhid. Vasile M. Demciuc consilier sectorul Monumente, Patrimoniu şi Arhitectură bisericească în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, din încredinţarea şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor a prezentat cartea Biserica Sfântul Ilie din Suceava – monografie arheologică scrisă de arheologul dr. Ion Mareş, lucrare menită să ofere celor ce doresc să afle date mai puţin cunoscute din istoricul acestei biserici şi a împrejurimilor, un îndreptar pentru cunoaştere, de folos tuturor celor interesaţi de epoca lui Ştefan cel Mare.
Înfrumuseţată şi şi restaurată în zilele noastre, Biserica Sf. Ilie din Suceava este şi va rămâne o aleasă piatră strălucitoare în diadema aşezată pe fruntea Moldovei de voievozii noştri şi biruind vremelnicia şi transmiţându-ne mesajul apărării naţionale şi al evlaviei străbune, Biserica Sf. Ilie alături de alte ctitorii voievodale ne înveşniceşte în arta şi civilizaţia creştină universală, acesta fiind şi mesajul broşuriiMănăstirea Sfântul Ilie Şcheia editată de prestigioasa Editură Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, broşură lansată în acest context.
La sfârşitul Sf. Liturghii părintele Marius Ciprian Pop a susţinut un mic recital de pricesne bucurând pe cei prezenţi cu câteva dintre cele mai cunoscute pricesne pline de emoție şi rugăciune.
Redeschiderea mănăstirilor închise în urma ocupării Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în 1774-1775 este o prioritate anunţată de Înaltpreasfinţitul părinte Calinic, încă din primele zile de după întronizarea ca Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. După reînfiinţarea Mănăstirii Pătrăuţi, cea mai veche ctitorie ştefaniană şi monument UNESCO, a Mănăstirii Părhăuţi, a Mănăstirii Solca, în şedinţa Permanenţei Consiliului eparhial din 7 martie 2022 a fost aprobată reînceperea vieţii monahale la Mănăstirea Sf. Ilie, mănăstire ctitorită de Ştefan cel Mare.
Protos. Elisei Preutu
Staret Mănăstirea Sf. Ilie Şcheia Suceava
