Cel mai important și cel mai așteptat praznic al creștinătății, Învierea Domnului a fost sărbătorită cu multă emoție și bucurie în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. În Duminica Sfintelor Paști, 16 aprilie 2023, la miezul nopții, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a săvârșit Slujba Învierii, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”. Înaltpreasfinția Sa a oferit Lumina Sfântă credincioșilor prezenți, adresându-le apoi acestora salutul bucuriei: „Hristos a înviat!”.
Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost adusă de la București de arhim. Serafim Grigoraș, starețul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”, și de părintele Viorel Ilișoi, consilier eparhial, cu un avion de mici dimensiuni, fiind întâmpinată sâmbătă seara pe Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” din Suceava de o delegație a Arhiepiscopiei condusă de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. S-au bucurat de primirea Sfintei Lumini clerici de la Centrul Eparhial, dar și misionari protopopești din Protopopiatele Suceava I, Suceava II, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți și Fălticeni. De aici, Lumina din Biserica Sfântului Mormânt a fost trimisă în bisericile din întreaga eparhie. Alături de oficialitățile locale și județene, domnul Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, domnul Ion Lungu, Primarul Municipiului Suceava, și domnul Gheorghe Alexandru Moldovan, Prefectul Județului Suceava, la aeroport au fost prezenți și clerici din zonele învecinate eparhiei, între care o delegație de la Cernăuți, Ucraina.
Domnul Gheorghe Flutur a amintit faptul că în anul 2009, primul an în care Lumina Sfântă a ajuns pe aeroportul sucevean, domnia sa a venit cu propunerea ridicării unei troițe cu icoana Învierii Domnului, loc de închinare pentru călătorii care sosesc aici din diferite colțuri ale lumii. Mai mult, a vorbit despre conlucrarea pe care instituțiile județului o au cu Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
Sfânta Lumină a fost adusă apoi la Mănăstirea „Sfântul Ioan ce Nou” unde a fost întâmpinată de un sobor de slujitori condus de arhim. Valerian Radu, mare eclesiarh al Catedralei Arhiepiscopale.
După oficierea Slujbei Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, alături de soborul slujitor, a săvârșit Sfânta Liturghie pascală la altarul special amenajat în curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou”, dirijată de părintele Ionuț Lucian Tablan Popescu.
Arhimandritul Paraschiv Dabija, Vicar-Administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a dat citire cuvântului pastoral al Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, intitulat „Argumentele scripturistice ale Învierii lui Hristos”.
La finalul Sfintei Liturghii au fost binecuvântate coșurile cu ouă roșii, cozonac și pască aduse de credincioși.
Sărbătoarea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos a continuat, după câteva ore de odihnă, cu slujba specială a Vecerniei de Paști, numită în popor și „A doua Înviere”, oficiată la ora 12:00 de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic. În cadrul acesteia, pericopa evanghelică a fost citită în treisprezece limbi: română, ebraică, greacă, latină, slavonă, rusă, engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, ucraineană și swahili. Ierarhul a fost înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai Catedralei Arhiepiscopale, precum și de clerici din cadrul Centrului Eparhial.
În cuvântul de învățătură rostit la finalul slujbei, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a adus în atenția credincioșilor prezenți aspecte legate de dovezile referitoare la cea mai mare minune săvârșită de Hristos, taină care, pentru a fi înțeleasă, are nevoie de foarte multă credință în suflet.
„Mărturiile Sfintei Scripturi privind această minune au fost susținute de-a lungul timpului de mărturiile Sfintei Tradiții, de simbolurile de credință, de Sfânta Liturghie și de slujbele zilnice, de actele martirice și de scrierile aghiografice, de hotărârile Sinoadelor Ecumenice, de artele sacre și de mărturiile arheologice care constituie parte integrantă din Sfânta Tradiție și care poartă în ele adevărul Învierii Mântuitorului, respectiv a Dumnezeirii Sale. (…) Cultul liturgic, precum și imnologia, se bucură de acest moment din viața Mântuitorului. Bucuria pascală este cea care străbate întreg cultul liturgic, în general, și imnografia, în special. Dacă veți parcurge scrierile legate de momentul Învierii din Triod, din Octoih, din Penticostar și din toate celelalte cărți liturgice de slujbă, veți constata că din interiorul acestor scrieri nu lipsește bucuria pascală. Imnologia, spre deosebire de iconografia apuseană, este cea care surprinde momentul Învierii Mântuitorului fără să-l reducă la momentul învierii fiicei lui Iair, învierii fiului văduvei din Nain sau a lui Lazăr. Învierea lui Hristos este cea care transfigurează, este cea care dematerializează, este cu totul altceva. Dacă veți privi o icoană apuseană, veți constata că Mântuitorul iese triumfalist din Mormânt, pe când icoana ortodoxă a Învierii, care de fapt reprezintă coborârea Mântuitorului la iad, Îl arată pe Hristos, Lumina Lumii, coborând în întunericul deznădejdii pentru a-l slobozi pe Adam și pe cei de după el. Iese din mormânt fără zgomot, nu strică pecețile, nu deranjează giulgiurile, nu îi deranjează pe străjerii pe care i-au pus autoritățile de la acea vreme să-l păzească. Iese ca și cum ar ieși sau ar intra lumina printr-o fereastră. Piatra de pe mormânt nu a fost ferită de Hristos când a ieșit din acesta, îngerul a fost cel care a ferit-o și a arătat femeilor purtătoare de mir, în dimineața Învierii, că mormântul era gol. Acestea, în sinteză, sunt câteva argumente care ne determină, conjugate cu cele ale Sfintei Scripturi, să credem în Înviere. ”
La final, ierarhul a adresat cuvinte de mulțumire clerului și credincioșilor, monahilor și monahiilor din parohiile și mănăstirile din cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, dar și autorităților guvernamentale centrale, județene și municipale pentru susținerea arătată în proiectele eparhiei. Înaltpreasfinția Sa a adus mulțumiri tuturor binefăcătorilor mănăstirilor și bisericilor, precum și corurilor și credincioșilor care, prin prezența numeroasă, împodobesc sfintele slujbe și mărturisesc vizibil dreapta credință. Totodată, Părintele Arhiepiscop a anunțat faptul că în câteva săptămâni vor începe lucrările de restaurare a întregului ansamblu al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”.
La final, arhim. Serafim Grigoraș, stareț al mănăstirii care adăpostește moaștele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou, a anunțat faptul că toți cei prezenți vor primi în dar câte un exemplar al pastoralei chiriarhului locului, iconițe cu reprezentarea Praznicului Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, realizate la Tipografia „Vartolomeu Mazereanu” a Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, precum și câte o mică pască din partea obștii așezământului monahal.
Bucuria acestei zile a fost încununată de binecuvântarea Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou, ocrotitorul Cetății Sucevei, prin închinarea la cinstitele sale moaște. Sfântul Ioan le este aproape tuturor celor care îi cer ajutorul, oferindu-le neîncetat sprijin și mângâiere.
Irina Ursachi
