- Tehnologia între transcedent și „fatalitate tehnocratică”
Tehnologia, ca şi cunoaşterea, are şi o dimensiune transcendentală, un „domeniu al ideilor”, fiind legată de sistemele de credinţe, de valorile şi preferinţele asociate acestora ce stopează sau validează anumite acţiuni[1].
Tehnologiile informaţionale[2] se dezvoltă pe baza ştiinţei fundamentată în era modernă. Acestea constituie vehicule pentru diseminarea cunoaşterii ştiinţifice și perpetuează ordinea şi explicaţiile „ştiinţifice” specifice acestei ere[3] și nicidecum nu au rolul de a înrobi pe om sau de a-i limita acestuia libertatea.
Preeminența tehnologiei și a politicului în fața individului riscă să sacrifice individul în numele științei, a societății, a binelui mondial, a popoarelor, a politicii etc.[4]
Preeminența conștiinței științifice și politice, care pretinde că numai oamenii de știință sau politicienii sunt chemați să emită norme etice[5] este total inacceptabilă, mai ales atunci când este vorba de destinul hristic al omului și de conștiința lui religioasă.
Spengler spune în acest sens, că omul, dacă nu este atent, poate deveni din stăpân al lumii, sclav al mașinii, adică al tehnologiei[6] sau victimă a unei politici himere, dacă ne gândim la mondializarea actuală impusă cu orice preț.
Este cunoscută publicului larg critica „clasică” a tehnologiei, care nu este folosită cu discernământ: Oswald Spengler[7], Martin Heidegger[8], Friedrich Jünger[9], Lewis Mumford[10], Jacques Ellul[11], Olivier Clement[12]Adrian Stoica, cercetător la agenția spațială NASA[13], și mulți alții[14] susțin păreri similare.
Atunci când tehnologia se dezvoltă neluând în calcul complexitatea persoanei umane, contextul social, religios, etc., ar putea duce la ceea ce Olivier Clément numea fatalitatea tehnocratică și astfel se produce ruptura între om și tehnologie, care îi poate deveni potrivnică și chiar dăunătoare[15]. În acest caz „transcendența” tehnologiei se pierde și se poate ușor transforma într-un mijloc de periclitare a vieții sociale, de condiţionare a identităţii de cetăţean cu drepturi depline, și chiar într-un instrument de distrugere.
Se pare că tehnologia biometrică de ultimă generație ar face parte din această categorie.
- Opinii autorizate privind vulnerabilitatea tehnologiei biometrice
De maximă importanţă este raportul CIA, făcut la cererea Academiei de Ştiinţă USA despre cipul biometric: în octombrie 2010 a apărut un raport de 182 de pagini, privind dezvoltarea tehnologiei de bază a “erei tehnotronice”, editat sub egida Academiei Naţionale de Știinţă a SUA (intitulat “Recunoașterea Biometrică – Provocări și Oportunități”, ed. de Joseph N. Pato și Lynette I. Millett de la Whither Biometrics Committee al National Research Council), în care, se constată unanim de către instituțiile abilitate, (de ex. Consiliul Național de Cercetare al SUA -US National Research Council), CIA, Ministerul Securității Naționale al SUA (Department of Homeland Security) și Agenția de Proiecte pentru Cercetare Avansată în Apărare (Defense Advanced Research Projects Agency – DARPA) – inventatoarea Internetului), că biometria ramâne de “natură probabilistică” și sub spectrul “inevitabil al incertitudinii și riscului erorilor”, și “inerent supusă greșelii”. (Vezi pe larg pdf-ul în engelză, în: http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/10/Raport-CIA-DARPA-DHS-Biometric-RFID-Systems.pdf).
O tehnologie care este de natură probabilistică, incertă, supusă erorilor, abuzivă expune viața omului la grave pericole, încalcă drepturile, libertatea și demnitatea persoanei umane. Deci, o mutilează de dragul unei himere mondialiste și a unei pretenții de supremație absolută.
- Alte păreri recente
Fondatorul Wikileaks Julian Assange, care comenta recent într-o dezbatere online, cu privire la aşa-numitele legi „Big Brother” și despre retenţia datelor sau monitorizarea comunicaţiilor electronice din România spunea că acestea sunt un semn de sănătate la nivelul societăţii românești, însă ea poate fi şi o încercare a serviciilor de informaţii de a legifera ceva, ce fac deja de mult timp, departe de ochii publicului. El crede „că aceste servicii se specializează în a încălca legea, a face lucruri în secret. Monitorizarea electronică în masă este ceva foarte complex, este foarte greu de legiferat. Nu vor respecta legea nici dacă va trece această lege”, și ceea ce se întâmplă în România recentă este de fapt o anexare a sistemelor electronice românești, așa cum alte țări anexează peste noapte noi teritorii, concluzionează Julian Assange.(http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2015/05/19/julian-assange-despre-anexarea-electronica-a-romaniei-de-catre-sua-si-legile-big-brother-indragostirea-de-sri-sau-noua-politie-a-constiintelor/).
- Atitudini juridice, eclesiale și civice
Recent, Curtea Europeană de Justiţie, a emis o hotărâre importantă, referitoare la legislaţia europeană, privind protecţia datelor personale și impune o revizuire a legislaţiei respective (http://www.agerpres.ro/externe/2014/04/08/justitia-europeana-impune-o-revizuire-a-legislatiei-europene-privind-datele-personale-19-35-34).
„Justiția europeană a impus (2014/04/08) o revizuire a legislației europene privind păstrarea datelor cu caracter personal utilizate în lupta împotriva crimei organizate și a terorismului, considerată necesară însă disproporționată și prea intruzivă, informează AFP.
Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a declarat ‘invalidă’ directiva privind păstrarea datelor cu caracter personal, estimând că ‘reprezintă o ingerință de o amploare și gravitate particulară în drepturile fundamentale privind respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal’ și a cerut ca ‘această ingerință să fie limitată la minimul necesar’. Aici intră, implicit, și tehnologia biometrică RFID, care prelucrează foarte detaliat date cu caracter personal. Nu poți face abstacție tocmai de tehnologia care le stochează în baza de date.
În concluziile sale, avocatul general al Curții, Pedro Cruz Villalon, a declarat legea invalidă și a invitat statele UE să ia măsurile necesare pentru a remedia această situație”. (AGERPRES/(AS — autor: Mihaela Moise, editor: Tudor Martalogu).
Această hotărâre a Curţii Europene de Justiţie îndreptățește retroactiv atitudinile curajoase ale regretatului Mitropolit Bartolomeu Anania şi ale Sinodului local de la Cluj, (http://theologhia.wordpress.com/2009/02/19/sinodul-mitropolitan-al-clujului-albei-crisanei-si-maramuresului-se-pronunta-impotriva-cipurilor-si-a-pasapoartelor-biometrice)[16], precum şi ale altor Biserici naţionale locale, teologi, duhovnici şi creştini responsabili, care s-au opus experimentului informatic, numit generic tehnologia biometrică.
În acelaşi consens şi-au exprimat poziţia şi celelalte sinoade ale bisericilor Ortodoxe surori, excepţie făcând doar Sf. Sinod al BOR (Vezi Comunicatul din 25.02.2009 al Patriarhiei Române).
În timp ce în Occident politicienii, profesori ai Universităților, cultele religioase, societatea civilă etc. pun în dezbatere publică problema impactului tehnologiei asupra persoanei umane, în România, nu numai că nu s-a pus în dezbatere publică, dar se ia în derîdere această problemă majoră, iar cei care au îndrăznit să aducă în atenția studenților sau a credincioșilor acest subiect au fost ironizați, sancționați și boicotați pe diverse căi.
Consider un lucru extrem de grav faptul că Guvernul României din 2008 a adăugat la Directiva Consiliului Europei nr. 2252/2004, care se referă exclusiv la pașaportul biometric, prin OUG 94/2008 noi extinderi și reglementări pe care nu i le ceruse nimeni (cartea de identitate, permisul de conducere, cardul de sănătate și urma probabil și certificatul de deces să fie prevăzut cu cip biometric!). Cu alte cuvinte Guvernul din 2008 a completat directiva Consilului Europei! A se vedea și HG 1566/2008, OG 207 din 04/12/2008 și lucrarea de doctorat a generalului Aron Ioan în: http://www.scribd.com/doc/47528886/aron-ioan-biometria-metoda-de-identificare-criminalistica-a-persoanei, pp. 12-16).
Întrucât în România tehnologia biometrică este denumită și cipul total – deoarece conține 50 de elemente de „siguranță”, impusă doar românilor și reprezintă, efectiv, un cazier juridic la purtător, reacția celor responsabili – Parlament și Guvern – ar fi trebuit să fie și mai mare față de cei din Vest.
Germania, Franța, Olanda, Belgia, Polonia, Cehia etc. au acceptat actele biometrice doar cu 30 de elemente de siguranță, abia după ce instanțele constituționale au verificat compatibilitatea între aceste directive, cuprinse în tratatele de aderare și Constituția lor (http://www.sgg.ro/legislativ/docs/2008/06/2n5_hc3sxv9fmt18zdyb.pdf). De aceea au putut protesta atunci când li s-au cerut să mai aduge încă 20 de elemente.
De exemplu: Germania a preferat să plătească penalități în valoare de 45000 de euro pe zi în cazul cipurilor biometrice, și 300000 euro pe zi, în cazul legii Big Brother, în urma infringimentului impus de Comisia Europeană (http://www.fabricadebani.ro/news.aspx?iid=35863), decât să experimenteze cip-urile biometrice cu 50 de elemente și legea Big Brother pe proprii cetățeni.
- Propuneri şi perspective
Sf. Scriptură cheamă pe cei ce au puterea şi autoritatea statală, să o folosească pentru apărarea de rău şi pentru susţinerea binelui de orice fel. În aceasta constă sensul moral al existenţei statului[17].
Religia nu se epuizează în politică, în economie, tehnologie, cultură, ştiinţă, etc., şi nici într‑un proiect al organizării societăţii umane, întrucât adevărata comunitate spirituală a credinciosului este Biserica, Sinagoga, Casa de rugăciune etc., nu Statul. În acest sens nu există alternativă. În afară de Locașul de cult al fiecărei religii în parte nu există comunitate spirituală. De aceea nu se poate vorbi de un stat‑comunitate spirituală, sau de un stat teocratic.
Pentru nepracticanţii credinţei creştine sau pentru atei se impune minima moralia, referitor la dezvoltarea lui homo tehnicus sau homo economicus pentru a stabili graniţele liberalismului darwinist şi mondialist actual şi a nu permite ca statul naţional să fie confiscat în numele unei ideologii globaliste utopice, de clici politice, economice sau mondialiste oculte sau să favorizeze economia și tehnica informațională unei minorităţi clientelare sau unei puteri transnaționale.
În caz contrar dictatura partidului unic va fi înlocuită cu dictatura unei oligarhii economice și tehnologice despotice şi oculte, iar statul ar instrumentaliza războiul continuu cu proprii cetăţeni. În aceste circumstanţe Biserica sau religiile în general, ar trebui să aibă o atitudine critică şi moralizatoare, în sens profetic, după modelul biblic[18] și patristic şi să sancţioneze ferm derapajele şi dictatura statului, cu riscul de a se întoarce înapoi în catacombe şi nu de a tăcea vinovat şi colaboraţionist cu acesta, doar de dragul de a sluji în Biserici frumoase şi în Catedrale măreţe cu orice preţ şi de a nu-şi pierde confortul şi avantajele materiale.
Nimănui nu-i este permis să aibă aroganţa de a făuri mondializarea fără să ţină cont de valorile democrației (votul) şi de valorile bioeticii spirituale, sau să se considere deasupra poporului ca fiind iluminaţi şi elite, atitudine, ce le-ar da dreptul, închipuit numai de ei, că doar ei ştiu cum este cu mondializarea, cu politica, cu ştiinţa, cu tehnologia, economia etc, şi că lor, ca mari tehnocraţi li se datorează doar ascultare şi adulaţie!
Mondializarea înlocuind religia cu drepturile omului, în mod paradoxal, în numele acestor drepturi, pretinde ca îi dă omului mai multă siguranță, dar numai la schimb, cu mai puțină libertate. Aici este capcana, pentru că, dacă se cedează din libertatea omului, care reprezintă o caracteristică fundamentală a chipului lui Dumnezeu în om – imago Dei -, de dragul unei siguranțe închipuite, atunci le pierzi pe amândouă !
De aceea, cred că trebuie spus clar că tehnologia care nu ține cont de persoana umană dăunează grav libertății, demnității și drepturilor omului. Investiţiile tehnologiei informatice presupun şi o investiţie etică, altfel intrăm sub dictatura tehnologiei.
Se vorbeşte despre o Românie profundă, care ar putea face o Românie posibilă, însă ambele Românii nu se pot realiza fără Dumnezeu și fără o minimă morală, vigilență și curaj civic: fără Mine nu puteţi face nimic (Ioan 15, 5).
În acest sens Sf. Ap. Pavel ne atenţionează şi ne îndeamnă: […] să nu dormim ca şi ceilalţi, ci să priveghem şi să fim treji întru toate! (1 Tesaloniceni 5, 6) şi […] vai celui care va tăcea (1 Corinteni, 9, 16).
Pr. prof. dr. Mihai VALICĂ
[1] Vezi pe larg Strange, S., An Eclectic Approach în C. Murphy and R. Tooze (eds.) The New International Political Economy, Boulder, Co., Lynne Rienner, 1991.
[2] Vezi Igor Cojocaru, Tehnologiile Informaționale și de Comunicații, în:
www.akademos.asm.md/…/%20из%20Academos+1+2009%2022%20TEHNOLOGIILE%20INFORMAŢIONALE%20 Tehnologiile informaționale reprezintă un domeniu foarte important în dezvoltarea
economică și culturală a oricărei societăți. Aplicarea largă și multilaterală a acestora în activitatea omului
impune civilizației moderne noi posibilități calitative care la rândul său
contribuie la formarea societății informaționale. Vezi pe larg: http://www.bitplus.moldinfonet.md/ro/about/
[3] Vezi Inglis, A., Ling, P., Joosten, V., Delivering Digitally: Managing the Transition to the Knowledge Media, Kogan Page, London, 1999.
[4] Scriitorul Ovidiu Hurduzeu, doctor al Universităţii Stanford din SUA, numeşte explozia informatică (ce favorizează „şi controlul comportamentelor umane”) drept „terorism tehnologic” şi arată că, „pe măsură ce se branşează la tot mai multe reţele, omul pierde capacitatea de a se mai aduna să-şi câştige identitatea. Se produce astfel o disoluţie a personalităţii organice. Precum uneltele, putem fi detaşaţi, separaţi unii de alţii, şi chiar de noi înşine, combinaţi şi recombinaţi în funcţie de necesităţile sistemului tehnologic. Vezi „Unabomber, profetul ucigaş”, Ed. Logos, Bucureşti, 2007. Vezi şi „Explozia informaţională ne înstrăinează de Dumnezeu, în ziarul Lumina, din 5 august 2010.
[5] Vezi Dr. Pavel Chirilă, Pr. Mihai Valică și Dr. Madalina Popescu, Piste false în bioetica modernă, în: http://www.crestinortodox.ro/morala/91063-piste-false-in-bioetica-moderna.
[6] Spengler, O., Der Mensch und die Technik. Beitrag zu einer Philosophie des Lebens, München, 1931, p. 31.
[7] Vezi Spengler, O., Der Mensch und die Technik. Beitrag zu einer Philosophie des Lebens, München, 1931.
[8] Heidegger, M., Being and Time, Oxford, Blackwell, 1962.
[9] Juenger, Friedrich Georg, Die Perfektion der Technik (traducere în engleză: The Failure of Technology: Perfection without Purpose, Henry Regnery Company, 1949.
[10] Mumford, L., The Pentagon of Power: the Myth of the Machine, London, Secker and Warburg, 1964.
[11] Ellul, Jacques, L’Apocalypse: architecture en mouvement (traducere în engleză: Apocalypse, A Crossroad Book, 1977; Ellul, Jacques, Le bluff technologique (traducere în engleză: The technological bluff, William B. Eerdmans Publishing Company, 1990).
[12] Vezi Adevăr și libertate. Ortodoxia în contemporaneitate. Convorbiri cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, trad. rom. Mihai Maci, Ed. Deisis, Sibiu, 1997.
[13] Vezi Dr. ing Adrian Stoica, Da, trebuie să ne temem de tehnologie, dar să nu intrăm în panică, în Ziarul Lumina, sâmbătă, 18 iulie 2009, pp. 8-9.
[14] Vezi și: Postman, Neil, Technopoly. The Surrender of Culture to Technology, Vintage Books, New York, 1992; Picard, Max, Flucht von Gott(traducere în engleză: The Flight from God, Regnery Gateway, 1951; Postman, Neil, Technopoly. The Surrender of Culture to Technology, Vintage Books, New York, 1992; Davis, Erik, Technosis. Muth, Magic and Mysticism in the Age of Information, Three Rivers Press, 1998; Bohm, D., Wholeness and the Implicate Order, London, Ark, 1983; Prigogine, I., Stengers, I., Order out of Chaos: Man’s New Dialogue with Nature, New York, Bantam Books, 1984; Foucault, M., Histoire de la Folie a l’Age Classique, Paris, Gallimard, 1972.
[15] De exemplu sistemul biometric este foarte vulnerabil și nesigur. Citirea cu multă ușurință, de către oricine deține un computer performant, a datelor cu caracter personal (nume, prenume, CNP, naţionalitate, vârstă, etc.); citirea datelor cu caracter biometric (amprenta digitală, amprenta facială, amprenta retinei); clonarea cip-urilor; modificare datelor şi ataşarea lor la un alt paşaport; urmărirea individului purtator de act electronic cu cip; sustragerea datelor personale şi biometrice din bazele de date Schengen; citirea datelor cu caracter personal într-un mod extrem de facil și citirea datelor cu caracter personal folosind dispozitive compatibile GSM. Vezi Matthias Becker, „Position ist Identität”. Der US-amerikanische Geograph Jerome Dobson warnt vor Gefahren der Ortungstechnik. Drohen durch GPS-Technik neue Formen der Sklaverei? În: http://www.geog.ku.edu/peoplepages/Dobson_D.shtml.
[16] „[…] deşi Hotărârea îi priveşte pe toţi cetăţenii României, ea nu a fost precedată de o dezbatere publică, aşa cum s-ar fi cuvenit într-o ţară democratică….Argumentul că acest sistem de supraveghere contribuie la identificarea şi urmărirea delicvenţilor constituie o ofensă la adresa întregului popor român, care nu poate fi tratat ca o bandă de infractori. Dimpotrivă, acest sistem de supraveghere e un atentat la libertatea şi intimitatea oamenilor, drepturi consfinţite nu numai de legile civile, ci şi de normele religioase. E ca şi cum un duhovnic ar divulga secretul spovedaniei, fapt aspru pedepsit în rânduielile bisericeşti, dar cu drept de cetăţenie în sistemul transparenţei fără perdea. Biometria nu numai că nu o sancţionează, dar, dimpotrivă, o legiferează, omul fiind tratat nu ca făptură a lui Dumnezeu, înzestrată cu suflet, inteligenţă şi libertate” a concluzionat sinodul local de la Cluj.
[17] Vezi Romani 13, 2‑7.
[18] Temeiuri biblice: „Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici, că închideţi împărăţia cerurilor de dinaintea oamenilor; că voi nu intraţi, şi nici pe cei ce intră nu‑i lăsaţi să intre!” (Matei 23,14). „Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici, că daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, dar aţi lăsat părţile cele mai grele ale legii: dreptatea, mila şi credinţa; pe acestea trebuia să le faceţi, fără ca pe acelea să le lăsaţi!” (Matei 23.23). „Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici, că voi curăţiţi partea din afară a paharului şi a blidului, dar înlăuntru ele sunt pline de răpire şi de ne‑nfrânare!” (Matei 23, 25).