În cea de a treia zi de Crăciun, când Biserica Ortodoxă Română îl pomenește pe Sfântul Apostol, întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, s-a aflat la Paraclisul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, alături de arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și arhim. Serafim Grigoraș, starețul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”.
Răspunsurile liturgice au fost date de membri ai Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale.
În cuvântul de învățătură despre sărbătoarea acestei zile, publicat pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a prezentat cele mai importante momente din viața Sfântului Arhidiacon Ștefan, întâiul mucenic, precum și martiriul acestuia. Nu în ultimul rând, Înaltpreasfinția Sa a relatat descoperirea cinstitelor moaște, subliniind faptul că biserica din incinta Spitalului Judeţean Suceava se bucură de binecuvântarea Sfântul Arhidiacon Ştefan prin adăpostirea unui fragment din moaştele Sfântului.
„Mormântul Sfântului Ştefan a rămas timp de câteva secole necunoscut. Abia în anul 415 i s-a arătat în vis unui anumit preot, pe nume Lucian, locul în care a fost înmormântat. Moaştele Sfântului Arhidiacon Ştefan au fost scoase la lumină din mormântul aflat la Caphar Gamala, la aproximativ 32 km de Ierusalim, spre nord, şi duse la început în biserica de pe Muntele Sion, în ziua de 2 august, zi ce apare consemnată şi în Sinaxare. În 460 au fost mutate în biserica ridicată în 444 de împărăteasa Eudoxia, soţia lui Teodosie al II-lea, în afara Porţii Damascului, adică în locul unde, potrivit tradiţiei, a avut loc martiriul Sfântului Ştefan. În secolul al XII-lea a apărut însă o altă tradiţie, conform căreia Sfântul Arhidiacon Ştefan ar fi fost martirizat lângă poarta numită mai târziu Poarta Sfântului Ştefan. Moaştele au fost duse apoi la Constantinopol şi, de aici, la Roma, fiind aşezate în Biserica „Sfântul Lavrentie”. Părticele din moaştele Sfântului Ştefan se află şi în Moldova, cum ar fi la Mănăstirea Secu sau la biserica din incinta Spitalului Judeţean Suceava. Ruinele bisericii ridicate de împărăteasa Eudoxia au fost descoperite spre sfârşitul secolului al XX-lea şi un nou edificiu a fost ridicat de călugării latini pe vechile temelii. De altfel, astăzi majoritatea locurilor sfinte se află în custodia călugărilor franciscani. Nu lipsesc însă nici lăcaşurile de cult ortodoxe, în care candela credinţei martirilor din Ţara Sfântă nu s-a stins niciodată.”
Irina Ursachi
Foto Credit: Grupul Psaltic „Dimitrie Suceveanu”
