Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, sub îndrumarea sectorului de Misiune pastorală și actualitate creștină al Centrului eparhial – Suceava, în toate protopopiatele eparhiei s-au desfășurat în luna octombrie întâlniri ale cercurilor pastorale.
CERCUL PASTORAL NR. 1
„Sf. Mitropolit Dosoftei”
În data de 18.10.2022, în capela cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, din incinta Spitalului de Psihiatrie din municipiul Câmpulung Moldovenesc, începând cu ora 17, a avut loc o nouă întâlnire a preoților din cercul pastoral nr. 1, „Sf. Mitropolit Dosoftei”, Câmpulung Moldovenesc, cerc coordonat de către preot doctor Macar Ilie, de la biserica „Sf. Ier. Nicolae”, din municipiu.
Programul a debutat cu săvârșirea slujbei Acatistului Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul. După rânduiala de rugăciune, părintele Mihăilescu Ionuț Cristian, preot slujitor la capela amintită, a susținut referatul intitulat „Sfântul Paisie de la Neamț (1722-1794) și contribuția acestuia la viața duhovnicească din Moldova”, în care a făcut o prezentare a vieții Sfântului, cu notarea principalelor elemente biografice. Despre Sfântul Paisie se poate afirma că „nu există Sfânt Părinte din vremurile mai recente mai important decât Cuviosul Paisie Velicikovski. Aceasta nu numai din pricina vieții lui sfinte, nu numai că a apărat ca un al doilea Grigorie Palama practica isihastă a rugăciunii minții sau a lui Iisus, nu numai că prin mulții săi ucenici a inspirit marea reînviere monahală a secolului al XIX-lea, ce a înflorit mai cu seamă în sfinții „bătrâni” (stareții de la Optina), ci, înainte de toate, pentru că a îndreptat atenția creștinilor ortodocși spre izvoarele sfintei Ortodoxii, care sunt singura întemeiere a adevăratei vieți și gândiri ortodoxe, atât în trecut, cât și în prezent, atât a monahilor cât și a credincioșilor”. Un punct esential în programul mișcării paisiene a fost reprezentat de munca de traducere a scrierilor Sfinților Părinți. De asemenea, cititul cărților: „la orice lucru este de lipsă judecata minții; ea se ascute prin lectură. Fără învățătura cărților, nimeni nu poate arăta altora calea mântuirii, nici pe sine să se mântuiască”.
După referat, preotul coordonator a felicitat pe părintele referent pentru tema prezentată și a expus o scurtă analiză a influenței personalității Sfântului Paisie în viața duhovnicească a Bisericii, atât pe teritoriul țării noastre, dar și în întregul monahism ortodox, mai ales că Sfântul a reușit să depășească barierele naționale, adunând în obștea sa viețuitori de diferite naționalități, dar uniți prin același ideal al desăvârșirii sufletului. De aceea, exemplul Sfântului Paisie ar trebui să fie mereu un model pentru toate generațiile, mai ales acum când pacea este în pericol din cauza pericolului adus de război.
În continuare, părintele protopop, Goraș Aurel, a felicitat pe părintele Mihăilescu pentru lucrarea pregătită pentru acest moment. La sfinți, admirăm trăirea lor înaltă și viața plăcută lui Dumnezeu și nu putem decât să ne rugăm lor pentru a mijloci și a cere ajutorul lui Dumnezeu peste noi, cei care suntem departe de viețuirea lor duhovnicească.
Au luat cuvântul și preotul misionar protopopesc, Șuiu Alexandru Iulian și alți părinți din cercul pastoral.
La final, părintele Mihăilescu Ionuț Cristian, a mulțumit tuturor pentru prezența la această întâlnire de rugăciune și împreună sfătuire duhovnicească.
CERCUL PASTORAL NR. 2
„Sfinții Români”
În data de 27.10.2022, în biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe”, a Parohiei Cotârgași, începând cu ora 17, s-a desfășurat o nouă întâlnire a cercului pastoral nr. 2, „Sfinții Români” – Valea Bistriței, coordonat de părintele Ungurean Radu, de la Parohia Crucea.
Cu acest prilej, membrii cercului pastoral au săvârșit Taina Sfântului Maslu de obște, în prezența credincioșilor din comunitate.
După rânduiala de rugăciune, părintele paroh, preot Sava Sergiu Vasile a dat citire referatului pregătit pentru acest moment, intitulat „Preotul contemporan, între activismul pastoral și trăirea duhovnicească”, din care cităm: „Cel ce primește hirotonia devine reprezentant al Bisericii, săvârșitor al Tainelor prin care ea continuă să fie vie. Taina Preoției este mare prin puterea pe care a primit-o de a coborî cerul pe pământ pentru a înălța pământul la cer și este înfricoșătoare prin răspunderea preotului de a-L face viu pe Hristos în mijlocul credincioșilor și prin purtarea lui. Nici măcar îngerii nu au primit o asemenea putere cum este cea a preotului. Preoția, spune Sfântul Efrem Sirul este o comoară pentru cei ce o păzesc cu vrednicie și cuvioșie; este pavăză strălucitoare și neasemuită; este turn neclintit, este temelie tare, care de pe pământ se înalță până pe bolta cerească”. Afară de bună purtare, preotul trebuie să fie un profund cunoscător al sufletelor și al luptei cu duhurile răutății. In tratatul despre preoție, Sfântul Ioan Gură de Aur „compară păstorul oilor cu păstorul de suflete. Dacă dușmanii vor să răpească o turmă, se războiesc cu păstorul și, dacă-l văd că fuge, încetează lupta și se mulțumesc cu răpirea oilor. Pe când vrejmașul sufletelor, chiar dacă ar dobândi toată turma, nu cruță păstorul, ci-l războiește mai cumplit”.
În ceea ce privește lucrarea și slujirea Bisericii și a preoților în prezent, „de nimic nu este mai păgubită instituția divino-umană a Bisericii pe cât este de păgubită de intrarea în ea a duhului lumii, secularizarea. Nevoia de bani a Bisericii pentru derularea proiectelor (uneori mult prea) ambițioase pe care le avea, a fost întotdeauna speculată de membrii partidelor politice ajunși temporar la putere. Pentru bunăvoința interesată de care dădeau dovadă, li s-au acordat distincții și au primit laude din partea arhiereilor și a preoților înaintea mulțimilor adunate la hramuri sau sfințiri. Însă adevărata orientare antieclesială a politicienilor a ieșit la iveală cu prilejul Referendumului pentru familie și în Pandemie”.
În concluzie, în referat sunt formulate următoarele: „Atunci când partea Martei este supradimensionată, partea Mariei sărăcește. Activismul pastoral, cu un accent exagerat pus pe înfrumusețarea bisericii de zid, dar și ca implicare excesivă prin diverse entități și organizații în activități sociale, preluând responsabilitățile altor instituții, doar pentru a arăta că Biserica este prezentă și aici, este o risipire. Apostolii chemați să se implice social au spus: Nu este drept ca noi, lăsând de-o parte cuvântul lui Dumnezeu, să slujim la mese (Fapte 6, 2). Implicarea socială a Bisericii, deși necesară, este una secundară. Nu trebuie abuzat de ea doar pentru a avea o bună imagine în presă și societate. Tot așa, când partea Mariei este supradimensionată, cea a Martei sărăcește. Sf. Ap. Iacov spunea: Ce folos, frații mei, dacă zice cineva că are credință, iar fapte nu are? Oare credința poate să-l mântuiască? Dacă un frate sau o soră sunt goi și lipsiți de hrana cea de toate zilele, și cineva dintre voi le-ar zice: Mergeți în pace! Încălziți-vă și vă săturați, dar nu le dați cele trebuincioase trupului, care ar fi folosul? Așa și cu credința: dacă nu are fapte, e moartă în ea însăși. (Iacov 2, 14-17). Fără partea Martei, preotul devine un visător. Trăiește într-o lume a sa. Fiind rupt de realitate, este incapabil să-și călăuzească păstoriții și să răspundă adevăratelor lor probleme. IPS Pimen ne spunea: Nu e greu ca să trăiești, greu este să cumpănești. E responsabilitatea preotului să cumpănească având dreaptă măsură, spre folosul său și al credincioșilor”.
După susținerea referatului, coordonatorul cercului pastoral a apreciat lucrarea părintelui Sava Sergiu Vasile, în care a adus în atenție viziunea Sfinților Părinți despre măreția și frumusețea preoției dar și o analiză a stării actuale în care Biserica își desfășoară misiunea, în contact cu provocările și schimbările prezente în societatea modernă. Nădejdea rămâne doar în Mântuitorul Iisus Hristos, Arhiereul suprem, Cel care este prezent cu binecuvântarea Sa acolo unde sunt adunați creștinii în Numele Său.
CERCUL PASTORAL NR. 3
„Sf. Cuv. Daniil Sihastru”
Preoții din cercul pastoral „Sf. Cuv. Daniil Sihastru”, s-au întâlnit în ședință de lucru în data de 27.10.2022, începând cu ora 17, la biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” a Parohiei Frasin. Manifestarea a început cu săvârșirea slujbei Acatistului Sfântului Cuvios Dimitrie Basarabov.
După rânduiala de rugăciune, părintele Ianovici Gheorghe, coordonatorul cercului pastoral zonal, a adresat un cuvânt de bun membrilor cercului pastoral, pentru a se ruga împreună în biserica parohială de la Frasin. Totodată, l-a invitat pe părintele paroh Ianovici Andrei, să prezinte referatul pregătit pentru întâlnirea pastorală.
În continuare, părintele Ianovici Andrei a susținut referatul intitulat „Sfântul Simeon Noul Teolog (+1022) și exigențele cunoașterii personale a lui Dumnezeu”, din care cităm: Sfântul Simeon Noul Teolog încearcă în scrierile sale să confirme învățătura sa despre vederea lui Dumnezeu cu ajutorul tradiției patristice, susținând că toți Părinții anteriori lui aveau aceeași învățătură despre vederea Sfintei Treimi ca lumina: Da! Așa are loc, așa se săvârșește, așa se descoperă harul Duhului și prin El și în El Se descoperă Fiul împreună cu Tatăl; iar sufletul Îi va vedea cât este cu putință a vedea și atunci va fi învățat de Ei în chip negrăit cele despre Ei și va grăi și va scrie tuturor și va expune învățături cuvenite lui Dumnezeu așa cum au învățat toți Sfinții Părinți dinainte. Căci așa au dogmatizat ei dumnezeiescul Simbol și, făcându-se și aceia așa cum spuneam, au grăit și au spus împreună cu Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu. (Sfântul Simeon Noul Teolog, Imnul 34). Dumnezeu este așadar nevăzut pentru cei care încă mai au văl peste ochii duhovnicești și care încă nu s-au născut din nou. Sfântul Simeon apelează la un alt mod tradițional de a rezolva problema invizibilității lui Dumnezeu, anume ideea că Dumnezeu este văzut de „ochii noi” ai omului înnoit și transfigurat. Prin urmare, Sfântul Simeon nu trece cu vederea fragmentele care neagă posibilitatea vederii Lui Dumnezeu, ci, dimpotrivă, revine la ele iarăși și iarăși.
Vederea lui Dumnezeu ca lumină este cu siguranță cea mai caracteristică componentă a misticii Sfântului Simeon Noul Teolog: Această temă ocupă primul loc în experiența mistică a Sfântului Simeon . Această temă este abordată în operele sale poetice și în proză, fiind una dintre cele mai personale, pe deplin influențată de viața lui mistică de o intensitate ieșită din comun.
El vorbește despre vederea luminii ca despre o experiență în primul rând personală. Toate descrierile viziunilor luminii dumnezeiești sunt cu totul originale și independente de orice alte surse literare.
După susținerea referatului, pe marginea temei, au luat cuvântul toți preoții prezenți.
Concluziile întâlnirii au fost expuse de către preotul Ianovici Gheorghe, coordonatorul cercului pastoral zonal, care a afirmat că sfinții, prin trăirea și experiența lor de viață, reprezintă modele mereu actuale pentru membrii Bisericii, clerici și laici deopotrivă. De aceea, gândul de a fi comemorat Sfântul Simeon Noul Teolog, la împlinirea unui mileniu de la trecerea sa la Domnul, este unul binecuvântat și bine venit. Trăim niște vremiuri în care avem nevoie de modele, de întărire în viața duhovnicească.
Întâlnirea s-a încheiat prin intonarea imnului dedicat Maicii Domnului, „Cuvine-se cu adevărat”.
CERCUL PASTORA NR. 4
„Mărturisitorii dreptei credințe”
În după amiaza zilei de 25.09.2022, la biserica „Înălțarea Domnului”, a Parohiei Gheorghițeni, comuna Dorna Arini, a avut loc întâlnirea cercului pastoral-misionar „Mărturisitorii dreptei credințe”, coordonat de către preot doctor Valică Mihai.
Întâlnirea a debutat cu săvârșirea slujbei Acatistului Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.
A urmat susținerea referatului intitulat „Preotul între viața pastoral și cea duhovnicească” pregătit de către părintele paroh de la parohia gazdă, preot Toma Petrică. Din cuprinsul lucrării reținem următoarele idei: Alături de calitățile sale de sacerdot, de liturghisitor și predicator, preotul trebuie să fie un apropiat al tuturor credincioșilor. În preot, creștinul trebuie să descopere un părinte bun și iubitor, după modelul Părintelui Ceresc. De aceea viața duhovnicească a preotului este necesară în misiunea sa pastorală. O pastorație credibilă și bine organizată în parohie , trebuie să înceapă în primul rând cu o viață duhovnicească aleasă a preotului. Oricât de măiestrit și înălțător ar fi cuvântul de învățătură al preotului, el nu poate avea ecou în sufletele credincioșilor și el nu poate prinde rădăcini dacă preotul nu este un practicant al virtuților creștine. Sfântul Apostol Pavel cere slujitorului să fie „fără de prihană” (I Tim 3, 2). Adică fără vici și păcate care scandalizează, îmbolnăvesc sufletul și întunecă chipul lui Dumnezeu din om. Învățătura prin cuvânt poate lumina mintea, însă exemplul vieții morale a preotului are un impact și o înrâurire covârșitoare asupra formării duhovnicești a credincioșilor.
În continuare, au avut loc discuții și luări de cuvânt pe marginea referatului audiat, discuții moderate de către părintele doctor Magherca Marius, preot coslujitor la catedrala „Sfânta Treime” din orașul Vatra Dornei, cel care a și adus completări valoroase referitoare la tema întâlnirii pastorale, vorbind despre responsabilitatea slujirii preoțești, conform prescripțiilor Vechiului Testament, dar și potrivit învățăturilor cuprinse în Noul Testament și în tradiția patristică a Bisericii. Totodată, a adus în discuție cerințele și provocările actuale, în care se desfășoară slujirea preoțească.
La final, părintele paroh, Toma Petrică, a mulțumit tuturor celor prezenți pentru împreuna rugăciune și întâlnire pentru sfătuire.
CERCUL PASTORAL NR. 5
„Sfântului Voievod Ștefan cel Mare”
În data de 20.10.2022, Parohia Ortodoxă Cârlibaba a fost gazda întâlnirii lunare a preoților care fac parte din cercul pastoral nr. 5, aflat sub ocrotirea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și coordonat de preot doctor Rusu Ilie, de la Parohia Ciocănești.
În biserica „Sf. Ap. Petru și Pavel”, întâlnirea a debutat cu săvârșirea unei rugăciuni de mulțumire înălțate către Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra preoților care fac parte din cercul pastoral, a familiilor acestora și enoriașilor încredințați spre păstorire.
După săvârșirea rânduielii liturgice, părintele paroh, preot Roșu Iochim Alexandru, a dat citire referatului intitulat „Preotul contemporan, între activismul pastoral și trăirea duhovnicească” în care a precizat: „Preotul este păstorul, iar turma trebuie condusă pe calea mântuirii. Lucrul acesta este cunoscut de la întemeierea Bisericii și preotul trebuie să fie conștient de aceasta pentru a putea spune împreună cu Hristos: Eu sunt păstorul cel bun. Păstorul cel bun își pune sufletul pentru oile sale (Ioan 10, 11).
Indiferent de vremuri și schimbările din lumea aceasta, „principiile creștine rămân aceleași deoarece Iisus Hristos, ieri și azi și în veci, este același (Evr. 13, 8). In acest context sarcina pastoral-misionară a Bisericii Ortodoxe este să reușească să propună societății românești contemporane, într-o manieră credibilă, viziunea creștină. Hristos rămânând Același, învățătura de asemenea neschimbată, automat și activitatea misionar-pastorală a preotului va fi aceea care de veacuri a adus roade. Preotul trebuie să fie un misionar, să facă misiune creștină. Misiunea creștină este trimiterea Bisericii în lume în vederea universalizării Evangheliei și a integrării oamenilor în Împărăția lui Dumnezeu”.
Ca o precizare personală, părintele Roșu a afirmat că, în anii `90, în perioada studenției, se vorbea mult că Biserica este cel mai mare dușman al globalismului și secularizării. De aceea, de 30 de ani se dă o luptă împotriva credinței. Sarcina noastră, ca slujitori ai Bisericii, este să rămânem fideli Evangheliei. Ca metode de pastorație, se cuvine să fim exemple pozitive pentru păstoriți, împreună cu membrii familiei noastre. Este necesară o pastorație individuală, mai ales acolo unde sunt probleme, prin vizite pastorale la casele credincioșilor și oferirea de sprijin. Importantă este spovedania și împărtășirea mai dese. Nu noi am ales preoția, ci preoția ne-a ales pe noi. Preoția este o vocație sfântă, de aceea avem și o mare responsabilitate și răspundere.
In continuare, preotul misionar protopopesc, Șuiu Alexandru Iulian, l-a felicitat pe părintele paroh pentru materialul pregătit pentru această întâlnire și a invitat preoții să intervină cu luări de cuvânt pe marginea subiectului abordat.
Din cuprinsul dezbaterii, notăm următoarele idei: a fost o perioadă în care se discuta foarte critic la adresa catolicismului, unde se vorbea mult despre aggiornamento, ca adaptare la condițiile și schimbările apărute în societatea contemporană. Acum suntem confruntați și în România cu situațiile sociale pe care Occidentul le-a experimentat încă cu mult timp înainte. Iar schimbările au venit mai ales după anul 1990 și o altă serie de schimbări și noi provocări, după aderarea la Uniunea Europeană. In aceste situații, credința este atacată și se dorește îndepărtarea învățăturii creștine din viața și preocuparea oamenilor. De aceea, preoții au datoria de a păstra și transmite învățătura și modul de viețuire ortodoxă nealterate, fără compromis.
Ca o constatare din cadrul discuțiilor: „Avem mulți doctori în teologie, dar nu avem apologeți. Biserica este atacată, dar nu o apără nimeni. In altă ordine de idei însă, Biserica este cea care ne apără pe noi”.
In ultima perioadă, suntem provocați să răspundem la o serie de cerințe care țin de activismul pastoral: implicare în acțiuni social-filantropice, campanii de donare de sânge, activități extra-bisericești cu tinerii (campionat de fotbal inter-parohial), pe care le împlinim. Insă esențială este trăirea duhovnicească, respectiv rugăciunea și slujirea liturgică, spre folosul sufletesc al enoriașilor.
La final, părintele paroh, Roșu Iochim Alexandru, a mulțumit tuturor pentru prezență și împreună sfătuire, precizând și faptul că fiecare întâlnire are rolul unei lecții specifice ideii de formare continuă, de care cu toții avem nevoie.
CERCUL PASTORAL NR. 6
„Sf. Ap. Andrei”
În biserica „Sf. Ap. Petru și Pavel” a Parohiei Panaci, biserică declarată drept „Catedrala munților”, în după amiaza zilei de 10.10.2022, a avut loc întâlnirea lunară a preoților care fac parte din cercul pastoral „Sf. Ap. Andrei”, coordonat de către părintele Petrovici Ovidiu, preot paroh la această parohie.
Cu acest prilej, începând cu ora 16:00, membrii cercului pastoral zonal au săvârșit slujba Acatistului Maicii Domnului, în fața unei copii a Icoanei „Pantanassa” de la Mănăstirea Vatoped, care se află în aceasta biserică.
După momentul de rugăciune, părintele paroh, Petrovici Ovidiu, gazda întâlnirii, a susținut referatul intitulat „Sfântul Grigorie Palama și importanța Rugăciunii lui Iisus în viața Bisericii”. Din cuprinsul referatului, reținem următoarele: „Din punct de vedere logic, ca să cunoști pe cineva trebuie să vorbești cu el, așadar ca să-L cunoaștem pe Dumnezeu, trebuie să vorbim cu El”. Vorbirea cu Dumnezeu este tocmai rugăciunea. „În tradiția răsăriteană, rugăciunea n-a fost niciodată concepută ca o activitate exclusiv sufletească. In concepția biblică, omul – trup și suflet – apare întotdeauna ca o unitate indivizibilă. Biserica primelor veacuri n-a putut cugeta excluderea trupului de la unirea cu Dumnezeu prin rugăciune. Moștenitori ai acestei tradiții, isihaștii promovau, ca ceva de la sine înțeles, rugăciunea psiho-fizică. Varlaam de Calabria ataca însă acest fel de rugăciune, susținând că cel ce se ocupă cu rugăciunea trebuie să dea odihnă simțurilor și că o lucrare comună sufletului și trupului nu ar fi altceva decât o atragere a sufletului în întuneric. Acestui spiritualism abstract, Sfântul Grigorie de Palama i-a opus concepția creștină despre mântuirea omului întreg, despre îndumnezeirea nu numai a sufletului, ci și a trupului. Teologul isihast aduce precizări și în ce privește rolul trupului în lucrarea adevăratei rugăciuni precum și roadele pe care aceasta le revarsă în trup”.
Potrivit Sfântului Grigorie Palama, în rugăciune, „mintea leapădă treptat legăturile cu cele ce sunt”, iar îndumnezeirea, ca vocație definitivă și unică a omului, nu este o simplă metaforă teologică, realismul ei rezidă în dăruirea și prezența triipostatică a lui Dumnezeu prin energiile ființiale și necreate”.
După citirea referatului, au urmat luări de cuvânt, la care s-au înscris majoritatea proților prezenți. Discuțiile au fost deschise de către preotul misionar protopopesc, Șuiu Alexandru Iulian, care a apreciat lucrarea părintelui Ovidiu ca fiind una de reală valoare, pregătită cu acrivia și seriozitatea cu care ne-a obișnuit. În legătură cu subiectul întâlnirii, a precizat că Sfântul Grigorie Palama rămâne cel mai normativ Părinte al rugăciunii. Preocuparea pentru rugăciune a avut-o încă din copilărie, continuată după moartea tatălui și intrarea în mănăstire și desăvârșită în timpul viețuirii sale, cu toate că nu a fost lipsit de probleme. Ca mitropolit al Tesalonicului a avut și el responsabilități administrative, dar mai presus de toate și în mod priorotar, s-a ocupat de rugăciune. Nu a teoretizat ci a trait, iar ca urmare a trăirii, a lăsat și mărturie scrisă, în apărarea învățăturii Bisericii.
Din discuțiile preoților membrii, notăm următoarele: Scopul întâlnirilor noastre este și o provocare de a ne ridica împreună, de a reflecta la viața și exemplul Sfinților, de a ne gândi la nivelul nostru și de a dori să progresăm în cele bune, între care este și rugăciunea – coloana vertebrală a creștunului.
Ne confruntăm cu lipsa de timp, suntem asaltați de cerințe nebisericești, avem de rezolvat probleme administrative, de coordonat șantiere, probleme personale și de familie, însă principala preocupare ar trebui să rămână rugăciunea, de unde să vină și puterea de a le împlini pe toate celelalte.
Un subiect adus în discuție a fost și pietismul ca exaltare personal, individuală, pericol care a câștigat teren în perioada pandemiei, când oamenii au fost lipsiți de comuniunea liturgică și încurajați să se roage doar acasă, singuri. Însă rugăciunea personală trebuie încununată și întărită de cea colectivă, cea mai importantă fiind Sfânta Liturghie.
La final, părintele paroh și coordonator al cercului pastoral zonal, Petrovici Ovidiu, a mulțumit preoților pentru participare, atât la rugăciune cât și la discuțiile ulterioare.
CERCUL PASTORAL NR. 7
„Sf. Cuv. Vasile de la Moldoviţa”
În după amiaza zilei de duminică, 23 octombrie 2022, a avut loc o nouă întâlnire a membrilor cercului pastoral ocrotit de Sfântul Cuvios Vasile de la Moldovița și coordonat de păritele Negură Dan Dumitru.
Activitatea a debutat, conform programului anunţat, cu săvârşirea Tainei Sfântului Maslu de obște, în biserica parohială, începând cu ora 16. La slujbă au participat mulți credincioși, de la parohia gazdă, precum și de la parohiile învecinate, fapt ce a făcut ca evenimentul să fie o reală bucurie și binecuvântare a întregii comunități, unită în împreună rugăciune.
După săvârșirea Sfintei Taine, arhidiaconul misionar protopopesc, Norocel Bogdan, de la Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, a adresat credincioșilor prezenți un cuvânt de învățătură, despre textul Apostolului care s-a citit la Sfânta Liturghie din Duminica a XXIII-a după Rusalii, respectiv pericopa de la Efeseni 2, 4-10. Printre altele, Sfântul Apostol Pavel spunea efesenilor, dar și nouă tuturor, că suntem „făptura lui Dumnezeu, zidiți în Hristos Iisus spre fapte bune” (Efes. 2, 10), iar între faptele bune pe care suntem chemați să le împlinim în viața noastră se numără și rugăciunea, drept convorbire cu Dumnezeu și legătură a noastră față de Tatăl cel Ceresc, care este Tatăl nostru, așa cum ne-a învățat Mântuitorul Hristos în Rugăciunea Domnească (Matei 6, 9).
După miruirea credincioșilor, a urmat a doua parte a întâlnirii, în cadrul căreia părintele paroh, preot Mera Claudiu Vasile, a susținut referatul intitulat „Isihasmul – o alternativă necesară în fața secularizării”. Din cuprinsul lucrării, notăm următoarele: „isihasmul ne poate oferi posibilitatea de a trăi viața în Hristos, ținta spre care este chemat creștinul. Rugăciunea nu reprezintă în sine scopul vieții, nu constinuie o formula magică, precum adesea este înțeleasă, ci coborârea minții în liniștea inimii și a unirii acesteia cu Hristos. Punctul nostru de plecare, dacă dorim să stăm să ne rugăm, trebuie să fie convingerea că suntem păcătoșii care avem nevoie de mântuire, că suntem despărțiți de Dumnezeu și nu putem trăi fără El. Abia în momentul în care conștientizăm starea reală a sufletului nostru, valoarea imensă pe care o posedă acesta, și măsura în care ajungem să atingem divinitatea, abia atunci reușim să punem bazele practicii isihasmului”.
În prezent însă, suntem la mare distanță față de învățătura Sfinților Părinți ai Bisericii. „Această distanță nu este temporală, ci una duhovnicească. Omul secularizat nu poate înțelege scrierile lor, pentru că nu le cunoaște alfabetul”.
În continuare, preoții prezenți au luat cuvântul, iar preoții cu mai multă experiență pastorală și de viață s-au referit la propriile întâlniri cu monahii îmbunătățiți de altă data: Părinții Cleopa Ilie, Paisie Olaru, Arsenie Papacioc și alții, care au fost adevărați isihaști, care prin starea lor de rugăciune permanentă au vindecat oamenii și au făcut o reală misiune, fiind trăitori ai Evangheliei.
De asemenea, în cadrul discuțiilor s-au atins și următoarele subiecte: în rugăciune, un rol important îl are smerenia, de aceea Părinții au vorbit despre coborârea minții în inimă și nu despre ridicarea inimii la minte; importanța împlinirii unei pravile de rugăciune și de participare la slujbele Bisericii, ca bază pentru creșterea spre rugăciunea curate. De recomandat este cartea „Pelerinul rus”, apoi alte cărți care vorbesc despre isihasm și metoda rugăciunii.
Concluziile întâlnirii au fost formulate de către coordonatorul cercului pastoral zonal, preot Negură Dan Dumitru, care a apreciat lucrarea părintelui Mera Claudiu Vasile și luările de cuvânt ale celor prezenți.
Întâlnirea s-a încheiat prin intonarea imnului „Cuvine-se cu adevărat”.
CERCUL PASTORAL NR. 8
„Sf. Ier. Spiridon”
Întâlnirea membrilor cercului pastoral numărul 8, așezat sub ocrotirea cerească a Sfântului Ierarh Spiridon și coordonat de preotul Horga Alexandru, a avut loc luni, 31.10.2022, la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Colacu, comuna Fundu Moldovei. În prezența unui număr important de credincioși din comunitate, preoții din cercul pastoral zonal au săvârșit Taina Sf. Maslu de obște.
După rânduiala liturgică, părintele coordonator, Horga Alexandru, preot paroh al Parohiei Breaza II, s-a adresat credincioșilor, vorbindu-le despre faptul că Taina Sfântului Maslu se întemeiază pe cuvintele Sfântului Apostol Iacov: Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoții Bisericii și să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului. Și rugăciunea credinței va mântui pe cel bolnav și Domnul îl va ridica, și de va fi făcut păcate se vor ierta lui(Iacov 5, 14-15). Așadar, această Sfântă Taină are o fundamentare biblică și continua, în Biserică, lucrarea de tămăduire săvârșită de Mântuitorul Iisus Hristos. În continuare, s-a referit la activitatea cercului pastoral, explicând rolul și importanța întâlnirii preoților dintr-o anumită zonă pentru slujire comună și sfătuire. Totodată, întâlnirile pastorale ale preoților sunt o binecuvântare și pentru credincioșii care participă la slujba oficiată, beneficiind de harul sfințitor care se revarsă prin rugăciunea Bisericii.
După miruirea credincioșilor, a urmat a doua parte a întâlnirii, la care a luat parte și părintele Goraș Aurel, protopop al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc. În continuare, preotul paroh Dănilă Dorin George, a dat citire referatului pregătit pentru acest prilej, intitulat: „Preotul contemporan – între activismul pastoral și trăirea duhovnicească”, din care notăm: „Conștientizarea misionară a vieții și lucrării Bisericii Ortodoxe este o problemă mult discutată în prezent. Noul tip de provocări impune Bisericii să dea un răspuns credibil”. Activismul pastoral și trăirea duhovnicească a tuturor preoților și misiunea lor creștină înseamnă potrivirea pe urmele Mântuitorului și regăsirea modelului ideal, criteriul unic și suprem al preoției. „Preoția ortodoxă este o expresie vie a comuniunii Capului – Hristos cu Trupul Lui – Biserica (Efeseni 3, 24, 25). Toată comuniunea Bisericii pe pământ este comuniune, este conlucrare, este sinergie a conlucrării credincioșilor și a clerului deopotrivă”.
„Activismul pastoral trebuie să se întemeieze pe învățătura și pilda lui Hristos, Care a spus ucenicilor Săi: Cel ce vrea să fie mai mare între voi, să fie slujitorul tuturor (Matei 20, 27). Cu sfatul, cu exemplul și cu fapta, preotul trebuie să fie întotdeauna lângă enoriașii care trec prin necazuri, frământări sau lipsuri”.
La final, părintele protopop a felicitat pe părintele paroh, pentru referatul pregătit și susținut, prin care a amintit tuturor faptul că preoția este o slujire sfântă, care presupune multă responsabilitate și viețuire pe măsură, cu ajutorul lui Dumnezeu. Este foarte importantă viața duhovnicească a preotului, inclusiv a membrilor familiei sale. De asemenea, a mulțumit preoților pentru prezența la Conferința preoțească desfășurată în prima parte a zilei, cu binecuvântarea și prezența ierarhilor Eparhiei noastre, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul.
Intâlnirea s-a încheiat prin intonarea imnului „Cuvine-se cu adevărat”.
A consemnat, arhid. Norocel Bogdan
