Care sunt Psalmii Treptelor și de ce sunt denumiți astfel?
Mulți cercetători consideră că titlul acestor psalmi indică faptul că au fost cântați de credincioșii evrei în timp ce urcau pe drumul spre Ierusalim pentru a participa la cele trei mari sărbători ce presupuneau pelerinaj[1] către cetatea sfântă (Pesach – Paștile, Shavuot – Cincizecimea și Sukkot – Sărbătoarea Corturilor).
Fiecare dintre acești cincisprezece psalmi, mai precis 119-133, după cum lesne se poate constata în orice Psaltire, începe cu inscripția Shir Hama’aloth (שיר המעלות), în traducere: „Cântarea treptelor”.
O ipoteză privind originea acestor psalmi arată că leviții au cântat pentru prima dată aceste poeme ale treptelor la sfințirea templului lui Solomon în noaptea de 15 a lunii Tișri, 959 î.Hr. [2] De altfel, alături de Psalmii scriși de Asaf, cei ai Treptelor ar fi una din cele mai vechi colecții de psalmi[3]. Un alt studiu sugerează că au fost compuse cu prilejul sărbătoririi reconstruirii de către Neemia a zidurilor Ierusalimului în 445 î.Hr.[4] Alți cercetători consideră că inițial acești psalmi ar fi fost poezii individuale, care mai târziu, după captivitatea babiloniană[5], au fost adunate și intitulate în legătură cu pelerinajul prilejuit de marile sărbători.
În ceea ce privește stilul, acești psalmi sunt caracterizați de concizie, de folosirea repetiției (conțin o serie de fraze ce se repetată), de faptul că sunt plini de optimism și speranță și de insistentul accent pus pe Sion.[6]
Unul dintre sulurile descoperite în anul 1947 la Qumran, lângă Marea Moartă, scris între anii 30-50 d.Hr., conține un set de psalmi ce coincid parțial cu Psalmii canonici. Deși majoritatea Psalmilor canonici pe care îi conține acest sul (11QPs) sunt într-o altă ordine decât în Cartea Psalmilor[7], Psalmii Treptelor sunt aici cuprinși în întregime în ordinea lor canonică.[8]
De ce sunt cincisprezece?
Răspunsul nu este unul singur, ci constă în mai multe ipoteze, din care amintim:
- Prima ipoteza este legată de faptul că cincisprezece este numărul lui Yah, forma scurtă a lui Yahweh. În tradiția ebraică fiecărei literere îi este atribuit un număr. Cele două litere ale lui Yah — י (yodh) și ה (heh) — au valorile numerice de 10 și 5, deci însumează cincisprezece.[9]
- A doua ipoteză susține că Psalmii (sau Cântările) Treptelor erau întotdeauna cântate la slujba de noapte înainte de prima zi a Sărbătorii Corturilor (Sukkot) în a cincisprezecea zi a lunii. Sărbătoarea Corturilor începea la apusul soarelui și dura toată noaptea (în calendarul ebraic, noaptea precede ziua; deci a cincisprezecea noapte este noaptea dinaintea zilei a cincisprezecea).
- Un alt important detaliu legat numărul Psalmilor Treptelor este faptul că spre templu erau cincisprezece trepte[10]. Acestea duceau de la Curtea de Jos la Curtea de Sus a lui Israel (de fapt, aceste cincisprezece trepte sunt încă acolo până în ziua de azi, îngropate intacte sub treptele din secolul al VII-lea care duc la Domul Stâncii). Leviții cântau cei cincisprezece Psalmi ai Treptelor pe aceste cincisprezece trepte, de fapt cântau câte un psalm la fiecare treaptă.[11] Leviții merariți cântau acești psalmi în templu. Cantorul intona prima parte a fiecărui vers, iar corul răspundea cu partea a doua (cântare responsorială regăsită și astăzi în cultul Bisericii). Acest fel de cântare era comună în estul antic.
- Conform unei alte ipoteze, acești cincisprezece psalmi au fost cântați pentru prima dată în noaptea dinaintea sfințirii templului lui Solomon, eveniment ce a avut loc în dimineața sărbătorii Corturilor, în ziua de 15 Tișri, în anul 959 î.Hr. Primul psalm, Psalmul 119, a fost cântat dis-de-dimineață, în jurul orei 1 sau 2 dimineața, iar ultimul psalm, Psalmul 133, a fost cântat chiar înainte de a răsări zorii.[12]
Cum sunt folosiți Psalmii Treptelor în prezent?
În spațiul mozaic, Psalmul 125 (126), numit „Shir Hamaalot” datorită utilizării sale obișnuite, este recitat în mod obișnuit înainte de rugăciunea de mulțumire la masa din ziua de Shabat, precum și în zilele altor sărbători evreiești și alte ocazii festive. Motivul pentru care evreii au ales acest psalm are, cel mai probabil, legătură cu temele centrale ale acestuia: bucuria și mântuirea. Mai mult, psalmul 126 este cântat pe o mare varietate de melodii atât liturgice, cât și laice.[13]
Se obișnuiește, de asemenea, ca unii evrei să pună o copie a Psalmului 120 (121) în maternități, sau în locul unde mama naște, pentru a cere lui Dumnezeu o naștere ușoară. Ulterior, este așezat pe căruciorul bebelușului și în camera copilului pentru a proteja copilul.[14]
În mod firesc, folosirea liturgică a acestor psalmi a fost moștenită în creștinism datorită rădăcinilor sale iudaice. Încă din zorii monahismului există practica de a citi întreaga Psaltire zilnic, comunitățile monastice obișnuind să citească Psaltirea într-o săptămână, astfel încât și acești Psalmi ai Treptelor au fost și sunt rostiți în mod regulat.
În ceea ce privește utilizarea liturgică a acestor psalmi, amintim folosirea psalmilor 120 și 133 în slujba Miezonopticii din zilele de rând, a psalmului 121 în slujba Panaghiei, a psalmului 127 în cadrul Tainei Sfintei Cununii, a Psalmului 129 în cadrul Vecerniei și a unui fragment din Psalmul 132 în rugăciunea rostită la înveșmântarea epitrahilului.
Pr. Prof. Dr. Adrian Duțuc
[1] Frank-Lothar Hossfeld, Erich Zenger, Psalms 3: A Commentary on Psalms 101-150. Minneapolis: Fortress Press., 2011, pp. 293–294.
[2] Mitchell, D.C., The Songs of Ascents: Psalms 120 to 134 in the Worship of Jerusalem’s Temples. Newton Mearns: Campbell-Bright Morning Star, 2015, pp. 155-156.
[3] ***, Companion Encyclopedia of Theology, edited by Peter Byrnen and Leslie Houlden, Routledge, 11 New Fetter Lane, London EC4P 4EE 29 West 35th Street, New York, p. 13.
[4] Michael Douglas Goulder, The Psalms of the Return (Book V. Psalms 107-150). Edinburgh: Bloomsbury T & T Clark, 1998, p. 101.
[5] Frank-Lothar Hossfeld, Erich Zenger, op. cit, p. 294.
[6] Loren D. Crow, The Songs of Ascents (Psalms 120-134): Their Place in Israelite History and Religion. Atlanta: Scholar’s Press., 1996, pp. 26–27.
[7] ***, The Cambridge History of the Bible, Vol. I – From the beginnings to Jerome, edited by P.R. Ackroyd and C.F. Evans, Cambridge University Press, 2008, p.111.
[8] Lawrence Schiffman, Encyclopedia of the Dead Sea Scrolls. New York: Oxford UP, 2000, p. 873.
[9] Mitchell, D.C., op. cit., pp. 156.
[10] Leon Liebreich, „The Songs of Ascents and the Priestly Blessing”. Journal of Biblical Literature, 1955, 74 (1), pp. 33–34.
[11] Seraphim Nassar, Divine Prayers and Services of the Catholic Orthodox Church of Christ (3rd ed.), Englewood NJ: Antiochian Orthodox Christian Archdiocese of North America (published 1979), pp. 1086–1087.
[12] Mitchell, D.C, op. cit., pp. 157.
[13] Rabbi Nosson Scherman, (2003). The Complete Artscroll Siddur (3rd ed.). Mesorah Publications, Ltd. p. 183.
[14] „Shir HaMaalos in the Hospital from Sichos in English” (accesat 22.09.2022); „Why do people place the „Shir Hamaalot” Psalm near a baby’s crib? – life cycle birth the laws”. (accesat 22.09.2022).