„ce înseamnă să îți iei Crucea și să Îi urmezi lui Hristos”
Aș începe răspunsul la întrebare plecând de la Taina Sfântului Botez și denumirea „creștin”.
Odată cu învierea în Hristos prin primirea Botezului suntem chemați la o viață nouă, o viață în care ne găsim sensul și împlinirea imitându-L pe Hristos, sfințindu-ne astfel viața de aici și câștigând mântuirea personală.
Fiind înviat în Hristos și chemat să Îl imiți te numești „creștin”, deci ești al Lui. A fi creștin este o chemare, iar acestui nume cred că adesea îi ratăm greutatea și profunzimea.
Hristos ne spune: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie” (Mc. 8,34).
Sunt nenumărate exemple de ce înseamnă a-ți duce Crucea. Primul amintit de Hristos este lepădarea de sine, adică renunțarea la tot ceea ce ține eul tău, dar care te îndepărtează de Dumnezeu. Mai mult, un creștin asumat, autentic, care Îl pune pe Hristos în tot ce face, va fi adesea incomod oamenilor ce trăiesc doar după logica lumii acesteia și atunci va avea de îndurat adversități diverse, cu alte cuvinte, va trebui ,,să-și ducă Crucea’’. Însuși Hristos o spune ,,Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni’’ (Ioan 15,20).
Nu orice greutate sau suferință înseamnă a-ți duce Crucea, ci ceea ce un creștin își asumă pentru a trăi așa cum Hristos Domnul îl cheamă. Noi, creștinii, suntem chemați să devenim făclii în mijlocul întunericului, să ne trăim viața astfel încât să fim exemple vii ale faptului că Jertfa (Crucea) este singura cale spre Înviere, că numai „prin Cruce vine bucurie la toată lumea”.
Părintele Profesor Adrian Duțuc de la Seminarul Teologic Mitropolitul Dosoftei, Suceava
