„Sărut mâna!
De ce se schimbă omoforul mare înainte de Evanghelie? Care e motivul?”
Doamne, ajută! Arhiereul își scoate omoforul înainte de citirea Evangheliei, dar și în alte momente din timpul Sfintei Liturghii, arătând respect și supunere față de Mântuitorul Iisus Hristos și de Evanghelia Sa. Înainte de Epicleză ia omoforul mic care, fiind un veșmânt liturgic principal, un fel de felon al preotului, trebuie purtat în timpul împărtășirii arhiereului cu Trupul și Sângele Domnului. Sfântul Simeon al Tesalonicului aseamănă omoforul cu oaia cea pierdută, pe care „Mântuitorul a ridicat-o pe umeri”. Prin „oaie” se înțelege „firea noastră”, adică firea umană de după cădere, pe care Domnul Hristos o ridică pe umeri și o călăuzește către mântuire. Desigur, asemănarea dintre omofor și miel trimite și la Sfintele Pătimiri ale Mântuitorului Hristos. Pace și bucurie!
„Înaltpreasfințite Părinte, mă iertați că vă deranjez, am o întrebare. Care sunt criteriile pentru ca cineva să primească ordinul „Sfânt Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”?
Doamne, ajută! Ordinul „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava” se acordă, în baza unei propuneri venite din partea Chiriarhului, a Episcopului-Vicar, a Cancelariei Eparhiale sau a Cancelariilor Protopopești, clericilor sau mirenilor cu o activitate bogată privind „cultivarea valorilor creștine și activitatea mărturisitoare întru Hristos și Biserică”, dar și pentru că acele persoane „și-au îndeplinit cu devotament slujirea lor și și-au fundamentat credința ortodoxă pe înțelegerea Evangheliei, mărturisind-o curajos semenilor săi prin faptă și cuvânt”. Motivația acordării Ordinului „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava” este însoțită de CV-ul celui propus, care se analizează în permanența Cancelariei Eparhiale. Pace și bucurie!