Acum 140 de ani, mai exact la 27 februarie 1882, în sala Gimnaziului român din Brașov, cu artiști amatori din localitate, unii dintre ei fiind țărani autentici, a avut loc premiera operetei în 2 acte, CRAI NOU, de Ciprian Porumbescu, pe un text de Vasile Alecsandri. Conducerea muzicală a aparținut compozitorului. Spectacolul a reprezentat o reală răsplată pentru un vis împlinit. Au urmat reprezentații la : Oravița Montană, 1888; Lugoj, 1891, Biserica Albă, 1896; București, la Teatrul Liric, 1905; Suceava, premieră a Reuniunii muzicale-dramatice „Ciprian Porumbescu”, 1922 (spectacol prezentat în mai toate orașele județului Suceava, precum și la Botoșani, 1925) ; Cluj-Napoca, Opera Română, 1 octombrie 1927, dirijor Jean Bobescu ,- Radio București, 15 februarie, 1931, Caransebeș, premieră a Societății de muzică și cântări din localitate, 1944, ș.m.m.d.
Pe scurt personajele operetei sunt: Moș Corbu, cimpoier bătrân ; Bujor, căpitan de jandarmi ; Leonaș, un tânăr ; Ispravnicul; Anica, orfană crescută de unchiul ei, ispravnicul; Dochița, tânără țărancă.
Construită pe o veche legendă populară care spune că, atunci când apare pe cer CRAI NOU, tinerele fete care i se închină obțin îndeplinirea dorințelor. Acțiunea se desfășoară într-un sat de munte, debutând cu scena fetelor și flăcăilor ieșiți spre a implora bunăvoința astrului. Între timp au loc o serie de evenimente care scot din obișnuit viața sătenilor. Tânărul Leonaș, îndrăgostit de Anica, o răpește, ascunzându-se în pădure. Jandarmii, chemați de Ispravnic, pornesc în căutarea fugarilor. Asupra lui Leonaș cade bănuiala de a fi furat 40.000 lei din casa Ispravnicului. Moș Corbu își dă toată silința să-i ajute pe îndrăgostiți, antrenând la această acțiune flăcăii și fetele din sat, între care Dochița, îndrăgostită și ea de Bujor, plecat în armată. După mai multe peripeții terminate cu arestarea lui Leonaș și reîntoarcerea lui Bujor, când totul prevestea că se va încheia cu o dramă, Ispravnicul primește de la Isprăvnicie o scrisoare. Neștiind carte, acesta îl roagă pe Moș Corbu s-o citească. Din cuprins reiese că hoțul a fost prins și nu este altul decât fiul de suflet al Ispravnicului. Silit de Moș Corbu, care îl amenință că va da în vileag cele citite, Ispravnicul consimte la căsătoria lui Leonaș cu Anica. Bucuria tuturor e mare : Crai Nou a contribuit la fericirea celor două cupluri de îndrăgostiți.
Opereta Crai Nou este considerată de muzicologi ca un moment deosebit de important în creația de gen românească, fiind prima lucrare cu certe calități scenice, valorificând fericit creația folclorică. Fiecare reprezentație a însemnat un succes deplin.
Adevărata consacrare operetei Crai Nou a fost în anul 1898 când vede lumina rampei sub ocrotirea SOCIETĂȚII MUZICALE „ARMONIA” din Cernăuți.
SOCIETATEA MUZICALĂ „ARMONIA” a fost constituită la 19 iulie 1881 din îndemnul mitropolitului Silvestru Morariu-Andrievici (1818-1895), ‚,unul din bărbații cei mai de caracter și mai învățați dintre românii din Austro-Ungaria, căruia școala populară și Biserica Ortodoxă îi datoresc foarte mult”(M. Eminescu), ,‚ierarh vizionar care s-a exprimat axiomatic,, parola veacului nostru este cultura”(C. Hrehor). Primul președinte al societății Armonia a fost Leon Goian (1881—1885). Înființarea acestei societăți „reprezintă un moment de seamă în dezvoltarea muzici noastre fiind unul din cele mai importante focare de cultură națională” (O.L. Cosma).
Primul concert al noii societăți a avut loc la 2 aprilie 1882. În program : Ursita mea, cor bărbătesc de M. Gh. Ștefănescu ; Concertul în la major, de W. N. Hummel : Cucuruz cu frunza-n sus, cor mixt de H. Humpel,- Noaptea, cor bărbătesc de Fr. Schubert,- Cvartet pentru instrumente de coarde de A. Hrimaly ; Cântecul gintei latine de Ciprian Porumbescu. Și-au dat concursul : Eugenia Tomiuc, A. Hrimaly, B. Duzinkiewicz, O. Wilhelm, Leon Goian, Tudor Flondor, G.Popescu, M. Grigorovici, A. Isecescu. Dirijor : H. Horner. Între 1883— 1884 Armonia a organizat 19 reprezentații cu 23 piese. O activitate prodigioasă a desfășurat în cadrul Armoniei Tudor Flondor, compozitor, dirijor, actor.
Societatea „Armonia” a înființat „un curs de cântare” (1881). La 1885 a inițiat un concurs de compoziție, primul laureat fiind Isidor Vorobchievici cu compoziția corală „Hora Dobrogei”. În același an s-a trecut la tipărirea unei colecțiuni de coruri bărbătești.
Adevărată Academie de răspândire a artei muzicale, Societatea Armonia a adunat în jurul său cele mai de seamă talente muzicale ale Cernăuțiului și Bucovinei acelei vremi. Dintre acestea, muzicologul Liviu Rusu notează ca valori muzicale : Leon Goian, Nicu Flondor, Aglae Lupu-Onciul, Ecaterina Mandicevschi, Ștefan Scalat, Constantin Hostiuc, Constantin Șandru, Amuliu Liteanu, Eusebie Hostiuc, C. Spulber, Elena Saghin, Octavia Lupu-Morariu ; muzicienii : Isidor Vorobchievici, Gheorghe Mandicevschi, Tudor Flondor, Victor Vasilescu, Adrian Forgaci, C. Șandru, Dionisie Para, Alexandru Zavulovici. La această lungă listă s-au mai adăugat, pe parcursul anilor Max Săveanu, Aura Brăiescu, Eugenia Biriucov, Dim. Basiliu etc. Era și firesc ca Armonia să ocupe locul central al vieții culturale, fapt explicat și prin ocuparea funcției de președinte de către personalități marcante cum au fost: Leon Goian, Eudoxie Hurmuzachi, Dimitrie Isopescul, Vasile Morariu, Tudor Flondor, Leca Morariu etc. Societății Armonia i se datorează inițiativa creării Conservatorului cernăuțean, a operei.
Așa cum am menționat mai sus, în anul 1898 vede lumina rampei opereta, celui mai iubit, dulce și plâns compozitor bucovinean, „Crai Nou”, spectacolul bucurându-se de un mare succes la public, succes de care s-a bucurat în cer, sigur și domnișorul Ciprian, el neîmplinind 30 de ani în 1883, anul când a încetat definitiv să mai cânte. Mai departe Societatea Armonia, între 1900—1903 face primele turnee majore : sunt prezentate spectacole la Storojineț, Șiret, Suceava, Câmpulung, Vatra Dornei, Gura Humorului, Solea, Rădăuți. În anii următori reprezentanții artei bucovinene au ajuns la Sibiu, Brașov (colaborare la montarea operetei „Noaptea Sf. Gheorghe”), Chișinău, București, Botoșani etc. Rând pe rând sunt prezentate publicului „Moș Ciocîrlan”, „Noaptea Sf. Gheorghe” — operete de Tudor Flondor, „Stabat Mater”, de Rossini, „Requiem”, de W. A. Mozart, „La șezătoare”, de Tiberiu Brediceanu, concerte de muzică simfonică, academii muzicale, comemorări (Ciprian Porumbescu, Ion Vidu, Adrian Forgaci). A inițiat, în 1931, Concursul de coruri populare, stimulând mișcarea corală la sate, concurs care a devenit o manifestare cu caracter permanent. Au participat la primul concurs de coruri formațiile corale din Arbore, Calinceanca, Cosmin, Cupca, Iordănești, Lisaura, Rădăuți și „Meseriarul român” din Cernăuți. Premiul I a fost obținut de corul din Cosmin. (Emil Satco, Muzica în Bucovina, Suceava, 1981).
Societatea muzicală „Armonia” a fost, pe drept cuvânt, o „societate pentru cultivarea și răspândirea muzicii naționale vocale și instrumentale și a artei dramatice” (M. Gr. Poslușnicu), în Bucovina.