În Duminica a XXX-a după Rusalii, 28 noiembrie 2021, zi în care în bisericile ortodoxe este citită Pilda dregătorului bogat – păzirea poruncilor, obștea Mănăstirii Sihăstria Râșcăi s-a bucurat de vizita Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în biserica mare a mănăstirii cu hramul „Sfântul Ierarh Ioan de la Râșca și Secu”, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, din care a făcut parte și arhimandritul Gherasim Curaciuc, inspector la Departamentul Colportaj din cadrul Centrului Eparhial Suceava,
La momentul rânduit, monahul Gherman a fost hirotonit ierodiacon pe seama Mănăstirii Sihăstria Râșcăi, iar ierodiaconul Porfirie a fost hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii „Sfântul Nectarie” – Bârnărel din localitatea Vatra Dornei, Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corul „Sfântul Lazăr” de la Râșca.
După încheierea Sfintei Liturghii, ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a subliniat însemnătatea bunătății și bogatele roade pe care această virtute le poate avea în viața de zi cu zi. În prima parte a cuvântului Său, ierarhul a analizat întâlnirea Mântuitorului cu dregătorul de lege. „Astăzi, din fragmentul evanghelic pe care l-am ascultat la începutul Sfintei Liturghii, am văzut că Domnul Hristos s-a bucurat de un om bun, de un om sincer, de un om fără vicleșug. (…) De data aceasta a venit la El un dregător, un om bogat, dar a venit sincer, avea inimă caldă și bună și curată și Domnului Hristos i-a plăcut de el, l-a apreciat, l-a simpatizat. A venit și s-a interesat de viața cea veșnică; nu era mulțumit de cele pe care le avea, deși avea multe bogății. Însă inima lui nu era împăcată; inima lui era pe dinăuntru, cred, deșartă, goală.”
În continuare, referindu-se la modul de adresare al celui care voia să dobândească Împărăția Cerurilor, și anume Bunule învățător, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a remarcat că deplina bunătate Îi aparține lui Dumnezeu, fapt ce ar trebui să îi încurajeze pe creștinii de astăzi, ca fii vrednici, să urmeze exemplul Lui. „Noi, creștinii, suntem chemați la a fi buni, pentru că avem o motivație în plus și motivația este dată de răspunsul acesta al Domnului nostru Iisus Hristos către tânărul bogat: Bun este numai unul singur Dumnezeu. Noi trebuie să fim buni, pentru că Dumnezeu e bun. (…) Dacă Dumnezeu Tatăl nostru este bun, de-ar trebui să fie în lumea aceasta un singur om bun, acela trebuie să fiu eu; așa ar trebui să gândească fiecare om, fiecare creștin, mai ales. Eu trebuie să fiu bun, căci sunt fiul Celui Bun. Tatăl meu este Dumnezeul cel Bun și pentru că El este bun, pot să văd în jurul meu oricâtă răutate, de dragul Lui, pentru a-L mulțumi pe El, pentru ca Lui să-i fie drag de mine pentru ca El să se bucure de mine, de copilul Lui, de fiul Lui, eu trebuie să fiu bun. Căci atunci când Dumnezeu se uită la cei pe care i-a făcut și pe care îi așteaptă în Împărăția Lui, să vadă oameni buni.”
În încheiere, ierarhul i-a îndemnat pe cei prezenți să lucreze bunătatea înlăuntru, în așa fel încât inima lor să-L bucure și să-L odihnească pe Dumnezeu. „Bunătatea se exprimă prin milă, prin compasiune, prin îngăduință, prin iertare, prin nejudecare, da, prin dăruire, prin generozitate, prin admirație. Bunătatea este admirativă. (…) A fi om bun să știți că nu înseamnă să fii naiv. (…) În deplină cunoștință de cauză, tu alegi să fii om bun, indiferent ce se întâmplă în jurul tău, indiferent cum reacționează cel din fața ta la bunătatea ta. (…) Să alegem să fim buni, căci dacă suntem buni, suntem după chipul lui Dumnezeu celui Bun. (…) Dacă nu lucrezi bunătatea, n-ai cum să îți dai seama de felul cum lucrează, cum gândește și cum este Dumnezeu. (…) La bunătate se ajunge prin facerea de bine, prin binele făcut aici și acolo. Dar, dacă doar faci bine, deși este prea puțin, și acest bine nu te schimbă pe tine dinlăuntru, sau acest bine nu izvorăște apoi din bunătate care să lucreze totul în inima ta, nu-i suficient și trebuie să ajungi la bunătate.”
La final, arhimandritul Mihail Bălan, stareț al așezământului monahal și exarh de zonă în cadrul Centrului Eparhial Suceava, a adus mulțumiri lui Dumnezeu, pentru această zi deosebită, și Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pentru arhiereasca binecuvântare. Gândul de recunoștință s-a îndreptat și către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, către corul care a contribuit la înalta trăire duhovnicească a Sfintei Liturghii și către toți cei care s-au implicat de-a lungul timpului, cu bunătate și dragoste, în lucrarea Bisericii.
Alături de obștea monahală, de binecuvântarea arhierească s-au bucurat și numeroși credincioși care au venit cu evlavie în Poiana Sfântului Ioan, pentru a înălța rugăciuni sfântului care s-a nevoit în acest loc ales, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu.
Lucrările de construcție a bisericii Mănăstirii Sihăstria Râșcăi, amplasată pe vechea locație a Bisericii „Sfântul Ioan Bogoslovul”, au început în vara anului 2015, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. Construcție din lemn, pe temelie de piatră, biserica se află în plin proces de amenajare, în această perioadă continuându-se lucrările la partea de pictură a bisericii mari.
Hramul sfântului lăcaș este sărbătorit în fiecare an la 30 august, ziua de cinstire a Sfântului Ierarh Ioan de la Râșca și Secu, Episcopul Romanului.
