Cercurile pastoral-misionare din Protopopiatul Câmpulung – mai 2021

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, sub îndrumarea sectorului de Misiune pastorală și actualitate creștină al Centrului eparhial – Suceava, coordonat de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, în toate protopopiatele eparhiei s-au desfășurat, cu respectarea tuturor măsurilor sanitare, în luna mai întâlniri ale cercurilor pastorale.

CERCUL PASTORAL NR. 1

            La Parohia „Adormirea Maicii Domnului”, Holda, orașul Broșteni, în seara zilei de duminică, 30.05.2021, a avut loc o nouă întâlnire a cercului pastoral zonal. La soborul preoților de pe Valea Bistriței s-au alăturat preotul misionar Șuiu Alexandu-Iulian și diaconul misionar Norocel Bogdan și, împreună, au săvârșit Vecernia, Litia, Sfințirea Apei și Taina Sfântului Maslu, în prezența credincioșilor adunați în sfânta biserică.

Programul a continuat cu susținerea de către preotul paroh, Simiraș Adrian, a referatului cu titlul „Sfârșit creștinesc versus eutanasie”, în care a făcut o prezentare a noțiunii de eutanasie, a evoluției acestei practici și a situației juridice din unele țări europene, în care este legală, ca urmare a secularizării și înlăturării lui Dumnezeu din viața oamenilor. Potrivit etimologiei inițiale, eutanasie înseamnă moarte bună; în viziunea și practica modernă, înseamnă o moarte provocată, voită și dirijată, asistată, direct sau indirect, de corpul medical, care folosește mijloacele oferite de farmacologie. Practica a fost susținută, de-a lungul timpului, de mulți medici, filozofi sau mai ales sisteme și ideologii politice. În anul 1974 a fost publicat Manifestul eutanasiei, semnat de peste 40 de personalități, printre care și laureați ai Premiului Nobel, care au spus: „Afirmăm că este imoral să accepți și să impui suferința. credem în valoarea și demnitatea individului, de la care survine necesitatea de a-i permite libertatea de a decide în mod rațional ce să facă cu viața sa”. Cu alte cuvinte, fiecare persoană are dreptul de a comite sinucidere. În multe țări, practica a devenit legală, însă nu tot ceea ce este legal este și moral.

Biserica Ortodoxă, ca și Biserica Catolică, refuză categoric eutanasia. În ceea     ce-l privește pe  medic, eutanasia este asimilabilă omuciderii, iar în ceea ce privește persoana care o cere, ea reprezintă sinucidere asistată. Uciderea este interzisă prin porunca a șasea a Decalogului (Ieș. 20, 15), poruncă ce interzice și sinuciderea.

Biserica privește cu seriozitate dorința oamenilor de a nu suferi și de a muri cu demnitate. Lucrul acesta se vede în formula liturgică: sfârșit creștinesc vieții noastre, fără durere, nerușinat, în pace și răspuns bun la înfricoșătoarea Judecată a lui Hristos să cerem.

Este o practică curentă în Biserica Ortodoxă includerea în ecteniile de la Liturghie a unor rugăciuni pentru bolnavi și cei aflați în suferință. De asemenea, se poate cere de la Dumnezeu grăbirea morții atunci când agonia e grea și dureroasă. Există o rugăciune specială, ce se face la ieșirea cu greu a sufletului, menită să-l mângâie pe muribund, să-l întărească și să-l pregătească pentru călătoria în cealaltă lume.

După susținerea lucrării, părintele Ungurean Radu, de la Parohia Crucea, coordonatorul cercului zonal, a adresat credincioșilor prezenți un ziditor cuvânt de învățătură, în care a atras atenția asupra pericolelor în care ajunge societatea modernă atunci când se îndepărtează de Dumnezeu și exclude învățătura creștină din viața oamenilor. Ca și creștini, suntem chemați să ne rugăm pentru însănătoșire, dar și să zicem: Doamne, fie voia Ta! Pentru că boala este o lecție. Domnul S-a întâlnit cu suferința și ne-a învățat să o acceptăm, pentru că nu putem intra în Împărăția cerurilor fără suferință. Dacă Dumnezeu ne mai dă zile și ne vindecăm, să petrecem cealaltă vreme a vieții noastre în pocăință, iar nu în păcatele care atrag pedeapsa veșnică. În pastorație a întâlnit numeroși bătrâni, adevărate pilde de răbdare și smerenie, care, aflați pe patul suferinței spun: „Sufăr pentru păcatele mele și încă Dumnezeu nu   mi-a dat destul”.

La final, preotul misionar Șuiu Alexandru-Iulian, l-a felicitat pe părintele Simiraș Adrian pentru tema susținută și, pornind de la cuvintele Mântuitorului care spune: „Cel ce vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie”, a explicat credincioșilor că nu ne putem mântui fără cruce, cu toate aspectele ei.

 

CERCUL PASTORAL NR. 2

            Preoții din cercul pastoral „Sf. Mitropolit Dosoftei”, s-au întâlnit în seara zilei de 27.05.2021, la biserica „Izvorul Tămăduirii” – Parohia Izvorul Alb, Câmpulung Moldovenesc. Împreună au săvârșit slujba Acatistului Sfântului Mucenic Iuliu Veteranul, prăznuit în ziua liturgică respectivă.

După momentul de rugăciune, părintele paroh, preot Chiriluță Bogdan Florin, a prezentat referatul „Rânduieli liturgice: rânduială/tradiție/inovație”. Pentru început a oferit o explicare și definire, pornind de la etimologia termenilor din titlul lucrării. Apoi a prezentat, în mod sistematic,  evoluția cultului divin, precizând că rânduielile liturgice au evoluat și s-au dezvoltat în funcție de nevoile misionare și pastorale ale Bisericii, iar textele liturgice conțin învățăturile de credință, fiind un adevărat tezaur dogmatic, cu un pronunțat caracter apologetic, amintind de dezbaterile teologice care au avut loc în istoria Bisericii. Astfel, cultul ține de Tradiția vie a Bisericii, iar prezența dinamică a Duhului Sfânt ține în ordine funcționarea Tradiției. Tradiția nu funcționează pentru interese personale, ci pentru mântuirea celui care trăiește în mediul ei vivificator. Tradiția se construiește în jurul voinței omului botezat de a rămâne fidel prezenței dinamice a lui Dumnezeu în creație, cu scopul precis al elaborării unei reale „metodologii” pentru rămânerea în Biserică și, prin această rămânere, pentru câștigarea mântuirii, singurul „scop” și „obiectiv” al oricărei conștiințe creștine, conștientă de trecerea ei prin lume.

Tradiția nu este pentru sine și nici pentru o „comunitate” anume, ci pentru receptarea voinței lui Dumnezeu – prin rămânerea în prezența dinamică a Duhului – ca suport pentru înaintarea în Dumnezeu. Orice „tradiție” este viabilă duhovnicește dacă respectă aceste criterii. Altfel, este doar „inovație”. „Inovația” este abatere, orbire, îndepărtare inconștientă (sau, și mai grav, voită) de la dinamica prezenței Duhului.

Preoții au datoria de a face cultul inteligibil, de a organiza cateheze liturgice, în care să explice rânduielile slujbelor, întrucât credința stă și în înțelegerea celor care se săvârșesc în biserică, se rostesc în Altar sau la strană.

După susținerea refaratului, coordonatorul cercului pastoral, pr. dr. Macar Ilie, a apreciat lucrarea ca fiind bine alcătuită, abordând o temă de actualitate și provocatoare. De asemenea, a precizat că Tradiția ne amintește mereu de revelație, de dogme și adevăruri imuabile. În același timp, Tradiția are dinamică. Unele inovații au apărut ca automatisme, s-au rostit și perpetuat pentru că nu s-a luat aminte la conținut, la forma de exprimare, dar și la învățătura de credință. În acest sens, a dat exemple concrete, referindu-se la diortosirea necesară care s-a făcut la tipărirea ediției din 2012 a Liturghierului, carte de cult care ar trebui să fie folosită în toate bisericile, pentru uniformizare liturgică și evitarea oricăror inovații sau practici personale.

În final, părintele protopop, Goraș Aurel, a felicitat pe părintele Chiriluță pentru referatul susținut, precizând și faptul că Biserica este un organism viu, care păstrează rânduielile liturgice, dar le adaptează în timp, nu de dragul inovației, ci pentru nevoile misionare și pastorale care apar. De asemenea, cultul ortodox este unul biblic, fundamentat pe Sfânta Scriptură, iar textele rugăciunilor și formulelor liturgice sunt, preponderant biblice, arătând prin aceasta continuitatea Bisericii apostolic până în prezent.

CERCUL PASTORAL NR. 3

Preoții din cercul pastoral „Sf. Cuv. Daniil Sihastrul”, s-au întâlnit în ședință de lucru în data de 23.05.2021, orele 16-18, la parohia „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, Frasin, pentru a discuta despre Taina Sfintei Cununii, despre provocările la care este supusă familia creștină în prezent, precum și despre alte aspecte pastorale, specifice vremurilor noastre.

Programul întâlnirii a debutat cu săvârșirea Acatistului Mântuitorului Iisus Hristos.

Apoi, preotul paroh Ianovici Andrei, a susținut referatul intitulat „Taina Cununiei în teologia patristică și contemporană”. Din cuprinsul referatului notăm că Taina Cununiei este taina prin care este subliniată iubirea între persoane. Deși este o realitate terestră, nunta își are finalitate și împlinire în realitatea cerească, în Împărăția lui Dumnezeu. În această Taină, ca și în celelalte taine ale Bisericii, are loc o prefacere tainică, divino-umană. În Biserică și cu o înțelegere și trăire creștină a familiei, Cununia este o minune pe pământ. Într-o lume unde toți și toate sunt dezbinate, căsătoria este locul unde doi oameni devin una.

Scopul și sensul căsătoriei creștine se împlinește în desăvârșirea sufletelor, în Taina iubirii în Hristos și în dobândirea Împărăției Cerurilor; iar sensul unirii lor conjugale se împlinește în nașterea de prunci și creșterea lor în Duhul Evangheliei.

În continuarea referatului s-a expus, pe scurt, semnificația rânduielilor și actelor liturgice care se săvârșesc în cadrul Tainei Sfintei Cununii, iar în final s-au prezentat o serie de sfaturi practice, încheiate cu invitarea celor prezenți la reflectarea asupra unor provocări: alegerea nașilor pentru cununie și numărul acestora, pregătirea mirilor, Taina Cununiei astăzi, recăsătorirea, Cununia mixtă, etc.

Prezentarea a fost urmată de luări de cuvânt, la care au luat parte toți preoții participanți, care au amintit de situații întâlnite în pastorație (cununia religioasă fără cea civilă, ca practică excepțională, în cazuri izolate; exemplul negativ dat de persoanele publice, care afirmă că nu au nevoie de cununie, de oficierea relației prin hârtii, etc). De asemenea, s-au străduit să răspundă și altor întrebări și probleme pastorale lansate de tema întâlnirii, cum ar fi: amânarea căsătoriei, divorțul, plecarea tinerilor în străinătate.

Ca o concluzie, s-a amintit despre nevoia de catehizare și de pregătire a tinerilor care doresc să primească Taina Cununiei, preoții având datoria de a-i chema pe tineri la biserică, pentru spovedanie, prilej ce poate fi valorificat și prin oferirea de sfaturi duhovnicești pentru viața de familie.

În încheiere, coordonatorul cercului pastoral zonal, pr. Ianovici Gheorghe, l-a prezentat pe noul preot misionar al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc, pr. Șuiu Alexandru-Iulian și a mulțumit preoților pentru participarea și implicarea în discuții.

CERCUL PASTORAL NR. 4

În data de 17.05.2021, orele 18-20, a avut loc, la biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel”, a parohiei Cârlibaba, o nouă întâlnire a preoților din cercul pastoral-misionar ocrotit de Sfântul Ștefan cel Mare.

Întâlnirea a debutat cu oficierea Acatistului Sfinților ocrotitori ai locașului de cult, Apostolii Petru și Pavel, după care, părintele paroh, Roșu Alexandru a susținut referatul intitulat „Pastorația credincioșilor din diaspora”, în care a făcut, într-un mod concentrat, o prezentare a statisticilor cu privire la numărul cetățenilor români care sunt plecați în străinătate și a provocărilor cu care aceștia se confruntă. Deși s-au născut în afara granițelor țării sau au plecat din țară, din diverse și cunoscute motive, românii nu au fost lăsați singuri de către Biserică. Astfel, „Migrația românilor peste granițe a determinat cu timpul și organizarea unei vieți bisericești pentru frații ortodocși din afara țării. Dorul de casă și de rădăcini îi aduce pe românii plecați în bisericile în care se slujește în rit ortodox, care de multe ori sunt spații ale cultului catolic sau protestant, adaptate slujirii ortodoxe. Departe de țară, românii din diaspora își împărtășesc tristețile, bucuriile și dorul într-un loc pe care cei mai mulți îl consideră acasă : biserica. Criza de identitate, fenomen ce îi afectează într-o mai mare măsură pe românii aflați în afara granițelor țării, își găsește o alinare în lăcașurile de cult ortodoxe, înființate în diaspora. In acest sens, părintele Theodor Damian, care slujește în Statele Unite afirmă: „prin Biserică, noi încercăm ca emigrantul să se simtă ca acasă. Biserica dă un sens de apartenență, este instituția cea mai puternică din diaspora românească, care face tot posibilul pentru păstrarea identității românești”.

Părintele a concluzionat cu afirmația că parohia pe care o păstorește a fost și este afectată de fenomenul migrației, foarte mulți membri ai comunității sunt plecați în străinătate, iar fenomenul plecării durează de 30 de ani, iar acest lucru este reflectat în numărul caselor care se pustiesc și asupra locurilor din biserică, ce rămân neocupate.

După susținerea referatului, au urmat luări de cuvânt despre tematica prezentată, intervenind în discuții coordonatorul cercului pastoral, preot doctor Rusu Ilie de la parohia Ciocănești, preotul Cormoș Sorin Ilie, de la parohia Poiana Ștampei I, care a prezentat aspecte din propria pastorație în diaspora, fiind pentru mulți ani parohul parohiei românești din Sofia, Bulgaria, precum și preoții Mihai și Mihail-Iustin Argatu, de la parohia Iacobeni, care au făcut referire la experiențe proprii în diverse parohii românești din diaspora, amintind de aspecte pozitive, dar și negative observate.

În final, noul misionar protopopesc din cadrul Protoieriei Câmpulung Moldovenesc, părintele Șuiu Alexandru-Iulian, a felicitat pe părintele paroh pentru referatul susținut și a mulțumit tuturor pentru prezență și interesul arătat pentru buna desfășurare a cercului pastoral.

CERCUL PASTORAL NR. 5

În seara zilei de marți, 25 mai 2021, la Catedrala „Sfânta Treime” din orașul Vatra Dornei, a avut loc întâlnirea preoților din cercul pastoral „Mărturisitorii dreptei credințe”.

Începând cu ora 18, preoții prezenți au săvârșit slujba Acatistului Maicii Domnului, Bucuria tuturor celor necăjiți.

În continuare, părintele Magherca Marius, doctor în studii biblice, a susținut conferința intitulată „Slujirea preoțească în Vechiul Testament – responsabilitate și demnitate”. Din cuprinsul lucrării – un veritabil studiu biblic, bine structurat și documentat – reținem următoarele idei:

  1. În aproape toate religiile lumii, legătura dintre credincios și divinitatea adorată s-a făcut și se face prin intermediul preoților, iar preoția a fost legată întotdeauna de jertfă. Diferențele dintre preoția și jertfele neamurilor păgâne, pe de o parte și între preoția Vechiului Testament continuată de Arhieria și Jertfa supremă a lui Iisus Hristos pe de altă parte, sunt fundamental diferite.
  2. Pentru preoții poporului ales nu era necesară vocația ca în cazul profeților, ci pur și simplu descendența din Levi și integritatea fizică (Lev. 21, 16-24). Investirea lor avea loc printr-un act special de consacrare: spălarea corpului și a veșmintelor, raderea corpului cu briciul, prezentarea înaintea Domnului la cortul adunării și apoi înaintea fiilor lui Israel, care își puneau mâinile peste ei. Din momentul sfințirii, erau total separați de lumea profană și aveau o seamă de restricții în viața cotidiană. Elementul definitoriu care trebuia să însoțească viața preoților era sfințenia.
  3. Obligația principală a preoților era aducerea jertfelor, dar foarte importantă era și instruirea poporului: „ei vor învăța pe Iacov judecățile Tale și pe Israel Legea Ta” (Deut. 33, 10); trebuiau să judece și cazurile dificile, care depășeau competența judecătorilor (Deut. 17, 8-13).
  4. Preoția Vechiului Testament, deși tranzitorie și nedesăvârșită, a avut un rol covârșitor în păstrarea și transmiterea credinței monoteiste și a poruncilor divine, în redactarea cărților sfinte și în menținerea unității naționale a tuturor semințiilor poporului Israel. Totuși, nu-i ajutau pe oameni să se desăvârșească, iar jertfele aduse de ei nu mântuiau.
  5. Jertfa ispășitoare a adus-o Domnul Iisus Hristos, Arhiereul cel Veșnic. Pentru actualizarea acestei Jertfe, a fost necesară instituirea unei noi preoții, cu misiunea de a împărtăși poporului lui Dumnezeu Trupul și Sângele Său, harul Duhului Sfânt, precum și „cuvintele vieții veșnice” (Ioan 6, 68). Prin urmare, călăuzirea poporului rămâne o constantă valabilă și pentru membrii ierarhiei bisericești, care într-o lume degradată moral și spiritual vor trebui să vestească Evanghelia mântuirii, „cu timp și fără timp” (2 Tim. 4, 2). Preoții au obligația de a-i avertiza pe creștini de primejdiile care vin permanent asupra Bisericii (indiferentismul religios, legislațiile anticreștine, secularizarea, promovarea păcatelor împotriva firii, desconsiderarea familiei, sectarismul de toate nuanțele, etc), oferind răspunsuri clare, ferme și bine ancorate în Revelația divină.

După susținerea conferinței, care a fost completată de autor cu numeroase explicații și detalieri, părintele paroh, Pr. Dr. Valică Emanuel, a felicitat pe părintele conferențiar, pentru tema prezentată și stilul academic și bine documentat al lucrării. Totodată, a invitat pe cei prezenți să-și exprime un punct de vedere pe marginea subiectului. Drept urmare, majoritatea preoților au adresat cuvinte de felicitare pentru modul de expunere a ideilor și mulțumiri pentru informațiile primite.

În final, părintele protoiereu, Goraș Aurel, l-a felicitat pe părintele Magherca Marius, afirmând că  părintele a reușit să ne prezinte o exegeză scripturistică la mare înălțime, demnă de un profesor universitar, cu exemplificări și expuneri în limba ebraică, pe care astăzi a dovedit că o stăpânește atât de bine. A reușit să ne fascineze, având un discurs foarte captivant și nuanțat, elaborat la un nivel avansat, dar, în același timp, fără să plictisească ci, dimpotrivă, să lămurească și explice foarte bine lucrurile și prezentând preoția ca o slujire plină de responsabilitare și demnitate, chemată să slujească lui Dumnezeu și să orienteze pe oameni spre mântuire.

CERCUL PASTORAL NR. 6

În data de 24.05.2021, la Parohia Păltiniș, în biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din satul Glodu, comuna Panaci, păstorită de către părintele Roman Ionel, a avut loc întrunirea preoților din Cercul pastoral-misionar nr. 6, aşezat sub patronajul  „Sfântului Apostol Andrei ”, coordonat de părintele Petrovici Ovidiu.

Lucrările cercului pastoral au debutat cu săvârșirea slujbei Litiei, urmată de susținerea referatului cu tema: „Sectarismul în Bucovina”. În această lucrare, părintele Roman Ionel, pornind de la recensământul populației județului, făcut în anul 2012, a făcut, pentru început, o prezentare a situației  confesionale, semnalând existența unui număr însemnat de persoane adepte ale cultelor neoprotestante.

În această situație, „activitatea pastoral-misionară a preotului se cere îmbunătățită, ridicată la o calitate nouă pe care o cere misiunea lui în lume. Pasivismul nu are ce căuta în viața preotului de azi. Resemnarea și automulțumirea echivalează cu o paralizie spiritual. Indiferența față de necazurile și bucuriile credincioșilor nu are ce căuta în activitatea preotului”. Preotul este chemat să se ostenească pentru orientarea credincioșilor pe calea mântuirii și întoarcerea celor care s-au rătăcit, având înainte cuvintele Sfintei Scripturi: „Dacă vreunul va rătăci de la adevăr și îl va întoarce cineva, să știe că cel ce a întors pe cel păcătos de la rătăcirea căii lui, își va mântui sufletul din moarte și va acoperi mulțime de păcate.” (Iacob 5, 19-20). Enoriașii așteaptă ca preotul lor să fie un mărturisitor al credinței și să predice prin pilda vieții lui. În același timp, „activitatea pastoral-misionară nu se poate face la întâmplare și de unul singur. Preotul trebuie să se organizeze temeinic și să ia în ajutor pe membrii consiliului parochial și împreună să lucreze pentru păstrarea credincioșilor sub bolta Bisericii străbune și să-i ferească de a aluneca spre alte învățături religioase, străine de învățătura ortodoxă”.

După susținerea referatului, părintelui Roman Ionel i-au fost adresate cuvinte de felicitare și încurajare în noua misiune, fiind de curând numit paroh la parohia Păltiniș, satul Gludu.

Au urmat discuții pe marginea temei, părinții prezenți făcând referire la propriile experiențe misionare și pastorale, amintind despre încercările de prozelitism care se desfășoară în zonă ocazional, dar care, din fericire, sunt respinse de către credincioși.

S-a precizat faptul că prozelitismul făcut de așa-zișii misionari, care vin la porțile oamenilor fără să-i cheme cineva, înseamnă o adevărată ucidere a stării sufletești a omului, prin răsturnarea valorilor și credințelor sale. Sectarii sunt inconvertibili, refuză să accepte înțelegerea apostolică și patristică a învățăturii creștine, considerând că adevărul este deținut doar de secta lor, deși secta are o istorie recentă. De asemenea, refuză să stea de vorbă cu preoții, dar insistă să-i convertească pe credincioșii mireni.

Ca o măsură de contracarare a fenomenului sectar, s-a propus intensificarea activității pastoral-misionare, prin vizitarea enoriașilor de către preot, pentru o mai bună cunoaștere a acestora, a problemelor cu care se confruntă, a întrebărilor care îi preocupă, astfel încât preotul să fie perceput ca un membru al familiei, al fiecărei familii în parte. Iar cunoașterea mai bună a credincioșilor ar avea ca o consecință benefică prevenirea părăsirii Bisericii. De asemenea, se impun mai multe activități cu tinerii din parohie, pentru apropierea acestora de Biserică.

În încheiere, părintele protopop, Goraș Aurel, a afirmat că problematica sectară este una foarte amplă, sectarismul fiind un fenomen apărut încă din vremea Sfinților Apostoli, când mulți rătăceau de la învățătura cea dreaptă și interpretau Scripturile după propria judecată, sau formulau învățături care să le desfăteze auzul.

Răspândirea sectelor în ultimii ani, în țara noastră și în județul nostru, a fost favorizată de o legislație permisivă, de un prozelitism bine organizat și finanțat din străinătate, dar și de conjunctura economică, mulți ortodocși care au pierdut contactul cu viața liturgică a Bisericii trecând la diferite secte pentru beneficii materiale promise dacă se leapădă de credința apostolică.

CERCUL PASTORAL NR. 7

În după-amiaza zilei de 21 mai, la Parohia Paltinu, comuna Vatra Moldoviței, a avut loc întâlnirea lunară a membrilor cercului pastoral ocrotit de Sfântul Cuvios Vasile de la Moldovița, coordonat de preotul Negură Dan.

Pentru început, sub protia P.C. protopop, pr. Goraș Aurel, s-a săvârșit Taina Sfântului Maslu de obște, pentru credincioșii aflați în număr mare în sfânta biserică.

După slujbă, părintele protopop a adresat un consistent cuvânt de învățătură, expunând argumentele cinstirii și sfințeniei Sfinților Împărați Constantin și mama sa, Elena, cei întocmai cu Apostolii, despre ajutorul acordat de ei creștinilor prin oferirea libertății de exprimare religioasă, ctitorirea de biserici și organizarea primului Sinod Ecumenic, în anul 325, menit să respingă erezia ariană și să statornicească dreapta credință. De asemenea, a vorbit despre  Sfânta Elena ca un model de mamă creștină și o adevărată pildă pentru timpurile în care trăim, în care familia și valorile creștine sunt desconsiderate, iar cuvântul mamă, care este un cuvânt sfânt, în multe țări este interzis sau se dorește scoaterea lui din limbajul curent, în numele unor idei și ideologii anticreștine și antiumane. A făcut referire și la familia Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu, apărător și mărturisitor al credinței creștine, care alături de fiii săi a primit moarte martirică, rămânând prin aceasta, pentru neamul românesc, un exemplu de dragoste de Dumnezeu și neam.

După miruirea credincioșilor, gazda întâlnirii, preotul paroh Coca Hancea Victor, a susținut referatul intitulat „Sectarismul în Bucovina. Metode de contracarare a fenomenului sectar”. După o prezentare a contextului istoric în care Bucovina, vreme de aproape un secol și jumătate a fost anexată Imperiului Habsburgic, timp în care locuitorii au resimțit schimbările politice, economice, dar și sociale și spirituale, părintele a oferit date statistice cu privire la evoluția și schimbările confesionale cauzate de colonizarea regiunii cu populație străină de neam și credință.

În perioada interbelică, aveau să-și facă apariția în această regiune, mulți membri ai diferitelor secte neoprotestante, care au început să facă propagandă în rândul credincioșilor ortodocși. Această practică a continuat după al Doilea Război Mondial, iar propaganda sectarilor a cunoscut, din păcate, succes, fiind favorizată de perioada grea provocată de război, când mulți se confruntau cu boli, foamete și alte neajunsuri.

În final, noul misionar protopopesc din cadrul Protoieriei Câmpulung Moldovenesc, părintele Șuiu Alexandru-Iulian, a felicitat pe părintele paroh pentru referatul susținut și a mulțumit tuturor pentru prezență.

CERCUL PASTORAL NR. 8

Joi, 27.05.2021, ziua prăznuirii Sfântului Ioan Rusul a fost una de reală sărbătoare pentru credincioșii Parohiei „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, Benia. De dimineață, părintele paroh Butnaru Gabriel, împreună cu preotul misionar Șuiu Alexandru-Iulian și diaconul misionar Norocel Bogdan, au săvârșit Utrenia și Sfânta Liturghie. Răspunsurile liturgice au fost date de corul parohial. Numeroși credincioși, mai ales copii, s-au împărtășit.

Începând cu ora 11, soborul preoților din cercul pastoral „Sfântul Ierarh Spiridon”, din zona Fundu Moldovei – Izvoarele Sucevei, au săvârșit Taina Sf. Maslu de obște.

După rânduiala liturgică, părintele paroh a mulțumit credincioșilor prezenți, care au răspuns pozitiv solicitării sale de a participa la slujbă, împodobind cu prezența lor, sfânta biserică. În continuare, părintele Horga Alexandru, coordonatorul cercului pastoral zonal, a adresat credincioșilor un cuvânt de învățătură, referindu-se și la activitatea cercului pastoral și explicând rolul și importanța întâlnirii preoților pentru slujire comună și împărtășiri ale experiențelor pastorale personale.

După miruirea credincioșilor, părintele paroh, Butnaru Gabriel, a susținut referatul „Tainele Bisericii, trepte ale transcenderii noastre spre Dumnezeu, Cel slăvit în Sfânta Treime”, din care notăm: „Prin Taine, oamenii urcă în transcenderea lor atât spre Dumnezeu, cât și întreolaltă. Dar capătul transcenderii nu înseamnă și oprirea nemișcată în ea. Niciodată omul nu rămâne nemișcat în transcenderea spre Dumnezeu și spre semenul său”. Astfel, în Botez se naște omul nou în Hristos, deplin personalizat și deschis comunicării cu Sfânta Treime și cu semenii. Prin această Taină se săvârșește și prima treaptă a transcenderii adevărate a omului spre semenii săi, sau unirea cu ei prin comunicarea frățească în Biserică, ca trup tainic și viu, multipersonal, al Domnului, încredințându-se totodată și răspunderii celorlalți, reprezentați prin nași, care îl țin în unitate cu ei prin credință. De o nouă transcendere, în calitate de persoană ce a ieșit de sub robia forțelor naturii se împărtășește omul prin Taina Mirungerii, care este o întărire a lui în starea de înfiere de către Dumnezeu, sau de om nou. O întărire în viața cea nouă în Hristos are loc în dumnezeiasca Euharistie. Acum nu mai pătrunde în om Hristos numai prin harul sau prin energia Lui asemenea apei sau untdelemnului, ci cu însuși trupul și sângele Lui, primite de om de bună voie în sine. Unirea cu Hristos  ajunge acum la treapta cea mai înaltă. Omul are acum în ființa sa Trupul și Sângele lui Hristos pline de dumnezeirea Lui.

Spovedania este tot un act de transcendere, o trecere peste o piedică a legăturii netulburate cu Dumnezeu, o trecere care nu se poate face fără ajutorul lui Dumnezeu Însuși. Ea este înlăturarea unei piedici ce se ridică în calea unirii mântuitoare cu Hristos în Sfânta Împărtășanie.

Ultima parte a întâlnirii a constat în discuții, la care s-au angajat majoritatea preoților prezenți, apreciind calitatea lucrării, exprimându-și opinia că este necesară o catehizare a credincioșilor, care să fie ajutați să înțeleagă Tainele Bisericii, care nu sunt simple ritualuri săvârșite în mod mecanic, ci lucrări sfinte și sfințitoare, în care Dumnezeu este prezent și își revarsă harul Său.

Mântuitorul a spus Apostolilor și prin ei tuturor credincioșilor: „Iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacurilor” (Mt. 28, 20), iar acest lucru îl împlinește prin Sfintele Taine, astfel încât Dumnezeu nevăzut, Se face văzut în Sfintele Taine

A consemnat: Arhidiacon Misionar Protopopesc,
Norocel Bogdan