Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, împlinirea a 171 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu a fost sărbătorită și în acest an la Mănăstirea Putna.
Vineri, 15 ianuarie, începând cu ora 13.00, în biserica voievodală s-a săvârșit slujba parastasului de către un sobor de preoți și diaconi ai obștii putnene.
În continuare, s-au depus coroane de flori la statuia poetului din incinta mănăstirii. Din partea Centrului Cultural Bucovina al Consiliului Județean Suceava au depus coroană domnul Sorin Filip și domnul Călin Brăteanu, Societatea Scriitorilor Bucovineni a reprezentată de către Alexandru Ovidiu Vintilă, Liceul Tehnologic „Ion Nistor” – Vicovu de Sus de către domnul director Cătălin-Angelo Bărbuță, iar ASCOR Suceava, de președintele asociației, Laurențiu Brăneanu.
După aceea, tinerii și-au adus omagiul lor pentru cinstirea lui Mihai Eminescu. Astfel, Silvia Mleșniță și Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” – Vicovu de Sus au susține un recital de cântece și poezii intitulat „Dor de Eminescu”.
După aceea, scriitorul Adrian Alui Gheorghe s-a adresat celor prezenți și a arătat care este mesajul lui „Eminescu către tineri”:
„Nichita Stănescu, când a câștigat Cununa de Aur la Struga (replică la premiul Nobel în Balcani) în Iugoslavia, a ieșit în fața sălii spunând că nu va ține un discurs, ci va recita o poezie a unuia din cei mai importanți poeți ai omenirii, Mihai Eminescu. A început să recite Luceafărul, pe care îl știa integral, dar pe care, din cauza emoțiilor, l-a putut spune doar până la jumătate, după care a tăcut și a rămas în tăcere înaintea publicului pentru o perioadă de câteva minute, apoi s-a retras în aplauzele mulțimii. A rămas în amintirea sârbilor ca un reprezentant al unei literaturi în care există un poet care jumătate se vorbește, iar cealaltă se tace.
Eminescu s-a adresat unei tinere Românii atunci și cred că oricare poezie a lui Eminescu este un cuvânt către tineri. De fapt, un cuvânt către om, omenie, umanitate, pentru că mesajul lui depășește o graniță fizică și atinge moral toate granițele. Astăzi cred că nicăieri în România nu era un loc mai potrivit pentru a fi omagiat Eminescu decât la Putna, pentru că la 1871 Eminescu a dat semnalul Unirii Mari a românilor prin Serbarea de la Putna. Eminescu este cel mai credibil scriitor care a demonstrat că istoria și cultura națională s-au dezvoltat în Biserica Română. El a dat un reper și a spus că aici este Ierusalimul Românesc. Poezia lui este rugăciune dintr-un capăt în altul. Nimic mai firesc ca Eminescu să fie omagiat în Biserică. Nu întâmplător este Ziua Culturii Române. Astăzi, odată cu nașterea lui, cultura română a intrat pe un sens adevărat.
Există în limbajul de la catedră expresia de a preda un scriitor: pe Eminescu, pe Stănescu, pe Preda. Iar aceste este un ritual și cred că este important ca noi să ne întoarcem la școală să predăm: noi predăm copiilor de astăzi, iar ei, la rândul lor, predau generațiilor viitoare.”
La final, Părintele Stareț al Mănăstirii Putna, Arhim. Melchisedec Velnic, a amintit că anul acesta, în 15 august, se vor împlini 150 de ani de la Prima serbare a românilor de pretutindeni organizată de Mihai Eminescu la Putna. Cu acest prilej, Părintele Stareț a relatat că în cadrul unei discuții cu Excelența Sa Doamna Consul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, s-a ivit ideea de a reface drumul lui Eminescu către Putna din 1871, pentru care ar trebui redeschis punctul de frontieră Vicov – Crasna:
„15 ianuarie 1871 – 15 ianuarie 2021. Anul acesta în 15 august se vor împlini 150 de ani de la marea Serbare organizată de Mihai Eminescu la Putna. Sunt multe gânduri și multe doruri ale noastre. Ieri, la pomenirea Sfântului Vasile cel Mare pe calendarul neîndreptat, i-am vizitat pe frații români din Bucovina, partea ucraineană. Am fost la Storojineț, la Crasna și la Voloca. Într-o discuție cu Excelența Sa Doamna Irina – Loredana Stănculescu, Consulul General a României la Cernăuți, a apărut ideea să refacem drumul parcurs în 1871 de Eminescu spre Putna. Știm că a plecat de la Cernăuți, a trecut pe la Storojineț, a dormit la Crasna, unde a adulmecat mirosul de cozonaci pe care îl făceau mătușile din Crasna pentru Serbarea de la Putna, iar de acolo s-a îndreptat și a ajuns, pe la Vicov, la Putna. Am propus Doamnei Consul ca până atunci poate se va redeschide punctul de frontieră de la Vicov – Crasna în partea cealaltă.”
***
Mihai Eminescu a fost inițiatorul organizării Primei serbări a românilor de pretutindeni, care a avut loc la Mănăstirea Putna în 15 august 1871. În amintirea acestui eveniment, în anul 1926, membrii societății Arboroasa a studenților români din Cernăuți au organizat o altă serbare la Putna și au adus bustul poetului realizat de Oscar Han.